Surprizele din ordonanţa care modifică OUG 7: Articolele noi care întăresc secţia Adinei Florea
0
Ordonanţa de urgenţă 12/2019, prin care Guvernul a modificat deja celebra OUG7, publicată joi seara în Monitorul Oficial şi avizată negativ de CSM, conţine două noi articole ce vizează secţia specială de anchetare a magistraţilor.
Potrivit documentului publicat, deşi sunt abrogate mai multe prevederi controversate, rămân neschimbate însă măsurile care vizează activitatea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie. În plus, aşa cum informează Ziare.com, apar două noi articole, care nu au fost prezentate CSM-ului şi nici în momentul în care proiectul a fost pus în dezbatere publică.
Acestea vizează modul în care sunt detaşaţi poliţiştii şi specialiştii în cadrul acestei structuri. Atrage atenţia însă încadrarea unor specialişti care nu au nicio legătură cu infracţiunile în care sunt implicaţi magistraţii, cum ar fi specialiştii în domeniul economic sau vamal. "Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu specialişti în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală", este unul din articolele introduse prin OUG 12/2019.
Care sunt articolele introduse
Este vorba de două articole introduse în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
"După articolul 88^9 se introduc două noi articole, articolele 88^10 şi 88^11, cu următorul cuprins:
Art. 88^10. - (1) În vederea desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de Codul de procedura penală, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directă conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în limita posturilor prevăzute de lege.
(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie de către ministrul afacerilor interne, pe o perioada de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
(3) Numirea în funcţie a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
(5) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare din poliţia judiciară nicio însărcinare.
(6) Dispoziţiile procurorilor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute de prezenţa lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
(9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
(10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1).
Art. 88^11. - (1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu specialişti în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) sunt numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie prin ordin al procurorului-şef al acesteia şi au calitatea de funcţionar public.
(3) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea sub directă conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici. Salariile de baza pentru specialiştii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt cele prevăzute la art. 28 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personajului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 1 lit. e) şi art. 22 alin. (1) - (3) din capitolul VIII al anexei nr. V din aceeaşi lege. Specialiştii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare".
Avizul negativ al CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de modificare a OUG 7 deoarece s-a constatat că actul normativ răspunde doar în parte solicitărilor Consiliului, nefiind abrogate articolele semnalate de membri.
CSM subliniază că acest proiect nu rezolvă toate solicitările instituţiei privind aborgarea mai multor modificări cuprinse în OUG7.
„Proiectul de act normativ analizat nu rezolvă, însă, toate solicitările CSM, nefiind înlăturate celelalte dispoziţii cuprinse în OUG 7/2019 cu pivire la care plenul apreciase că se impune abrogarea. În consecinţă, consecvent poziţiei sale exprimate în şefinţa din 25 februarie 2019, plenul CSM apreciază că se impune refacerea proiectului de act normativ, cu luarea în considerare a solicitării sale anterioare de abrogare a tuturor dispoziţiile din OUG 7 care nu au fost adoptate ca urmare a sesizării CSM”, se mai menţionează în motivare.
OUG pe legile justiţiei a fost adoptată, marţi de Guvern, în ciuda avizului negativ al plenului CSM. Prin nouă ordonanţă, Tudorel Toader renunţă la câteva modificări controversate. Astfel, la numirea procurorilor şefi, avizul se întoarce de la plen la secţia pentru procurori, se elimină interzicerea delegării în funcţie care riscă să genereze blocaje majore în sistem şi se renunţă la prevederea care le-a permis judecătorilor să candideze la funcţîi de conducere în parchete. Se elimină că posibilitate de excludere din magistratură a judecătorilor şi procurorilor – cazul pentru neîndeplinirea bunei reputaţîi.
Tudorel Toader nu renunţă însă la modificarea care blochează procurorul general să infirme actele efectuate de secţia specială de investigare a infracţiunilor din justiţie. Astfel, Secţia condusă de Gheorghe Stan şi Adina Florea rămâne cu un grad de autonomie sporit faţă de Parchetul General. De asemenea, ministrul a păstrat şi amendamentul ce i-ar permite judecătoarei Alina Ghica să promoveze la Curtea Supremă. Alina Ghica a făcut parte din completul care a anulat corecţia dispusă de OLAF în dosarul Tel Drum, ceea ce conduce la diminuarea prejudiciului în cauză. Tot ea a dispus şi anularea completelor de 5, hotărâre care a dus la suspendarea procesului lui Dragnea.
Dancilă a insistat că ordonanţa include „soluţiile convenite cu reprezentanţii CSM şi asociaţiile de magistraţi" şi „reflectă propunerile magistraţilor", iar pe de altă parte, Tudorel Toader, a pretins că membrii Consiliului Superior al Magistraturii l-au asigurat că vor da aviz pozitiv noilor modificări.
Se încarcă comentariile...
