Criză în Justiţie. Protest comun al elevilor, studenţilor şi tinerilor pentru a-i susţine pe magistraţi împotriva OUG 7

Elevii şi studenţii sunt solidari cu magistraţii. FOTO: Inquam Photos/ Eduard Ganea

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Tineretului din România (CTR), organizaţiile reprezentative ale elevilor, studenţilor şi tinerilor la nivel naţional ies în stradă pentru a-şi exprima solidaritatea faţă de magistraţi în contextul protestelor recente ale acestora împotriva OUG 7/2019.

Protestul mut este anunţat pentru vineri, ora 12:30 şi va avea loc în faţa Casei de Cultură a Studenţilor din Capitală, potrivit comunicatului de presă. 

Independenţa magistraţilor trebuie să fie respectată în România, atrag atenţia asociaţiile elevilor şi studenţilor. 

„În acest sens, legiuitorul constituant a prevăzut în mod expres în cuprinsul art.124 alin (3) independenţa judecătorului. Totodată, şi procurorul se bucură de o astfel de independenţă, ea căpătând însă alte valenţe care reies din deosebirile de statut pe care aceste două funcţii le au în legislaţia statului român, cu precădere în  Legea nr. 303/2004”, au transmis, vineri, reprezentanţii organizaţilor reprezentatile ale elevilor, studenţilor şi tinerilor”, se arată în comuincatul de presă. 

Reprezentanţii  asociaţiilor CNE, ANOSR şi CTR afirmă că „observăm cu surprindere cum ultimele modificări legislative nu numai că aduc atingere independenţei magistraţilor, mai mult de atât, afectează grav încrederea pe care cetăţenii o acordă sistemului nostru judiciar”.

„Vorbim astfel despre Legea nr. 207/2018, Legea nr. 242/2018 şi OUG nr. 7/2019, care în pofida avizelor negative prezentate atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE au fost nesocotite, fiind pusă la îndoială chiar constituţionalitatea acestora. Poate cea mai îngrijorătoare modificare adusă de noile reglementări este înfiinţarea în anul 2018 a noii secţii speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie”, transmit reprezentanţii elevilor şi studenţilor.

Mai mult, aceştia adaugă că „organizarea unei astfel de structuri cu o competenţă personală exclusivă, ce are în vedere efectuarea urmăririi penale asupra infracţiunilor săvârşite de către magistraţi, pune grav la îndoială independenţa acestora, având vocaţia de a reprezenta un instrument periculos de presiune ce deschide calea unor abuzuri în înfăptuirea justiţiei. În acelaşi timp, o astfel de politică penală promovează în rândul populaţiei o imagine distorsionată a fenomenului infracţional în rândul magistraţilor, inoculând ideea că această categorie profesională necesită un regim derogatoriu de la dreptul comun în ceea ce priveşte activitatea de anchetare”.

Potrivit acestora, noile modificări aduse prin intermediul OUG nr. 7/2019 „sunt de natură a încălca principii importante din activitatea magistraţilor, unele chiar de rang constituţional”.

„Ne referim cu precădere la modificarea art. 54 alin (1) şi a art. 65 alin. (1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, care instituie grave probleme atât cu privire la principul separării carierelor, statuat de aceeaşi lege în cadrul art.1, cât şi la sintagma de „bună reputaţie”, sintagmă care va da naştere unor interpretări arbitrare cu privire la înţelesul noţiunii. Astfel, în ceea ce priveşte avizarea funcţiilor de cel mai înalt grad din cadrul Ministerului Public, considerăm că modificarea presupune o interferare a judecătorilor în cariera procurorilor, având în vedere faptul că avizarea este realizată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, compus din judecători, procurori şi membri ai societăţii civile”, mai spun organizaţiile semnatare.

Potrivit asociaţiilor elevilor şi studenţilor, oferirea posibilităţii de a accede la aceste funcţii judecătorilor care au îndeplinit anterior funcţia de procuror „reprezintă în egală măsură o încălcare a principiului separării carierelor”.

„Articolul este cu atât mai contestabil cu cât observăm o necorelare referitoare la excluderea limitei de vechime cu privire la aceste funcţii, păstrând însă limite de vârstă cu privire la funcţii inferioare acestora, precum cele de judecător sau procuror din cadrul tribunalelor sau curţilor de apel. O modificare criticabilă este şi adăugarea alin. (6) în articolul 88^1 din Legea nr. 304/2004, prin care se instituie o regulă derogatorie în ceea ce priveşte controlul ierarhic superior în cadrul secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Prin intermediul acestui nou articol, principiul constituţional în baza căruia îşi exercită activitatea procurorul (anume art.132 din constituţie) este evitat astfel încât controlul ierarhic superior să fie exercitat chiar de procurorul şef de secţie al acestei structuri nou înfiinţate în vara anului 2018, fiind evidentă posibilitatea apariţiei unor eventuale abuzuri care să slăbească în continuare independenţa magistraţilor”, mai spun organizaţiile tinerilor, elevilor şi studenţilor.

Acestea solicită Guvernului să abroge orice prevedere care poate afecta independenţa justiţiei, în conformitate cu poziţia organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, luând în considerare faptul că propunerile acestora au fost validate în cadrul Adunărilor Generale din teritoriu de către mii de judecători şi procurori.

„Alegerea Guvernului de a ignora opinia actorilor principali ai sistemului de justiţie, chiar a celor care aplică legile, este complet sfidătoare şi denotă o tendinţă de guvernare autocratică, improprie unui stat democratic, membru al UE şi deţinător al Preşedinţiei rotative a Consiliului UE”, se mai arată în document.