Exclusiv Soluțiile prin care Moldova ar rezolva definitiv problema care o trage înapoi de 35 de ani: „Trebuie scoși neapărat din lumea aia rusă”
0Republica Moldova nu mai poate amâna la nesfârșit rezolvarea problemei Transnistriei, regiunea folosită de Rusia pentru a controla Chișinăul. Politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, indică, într-o analiză pentru „Adevărul”, soluțiile pe care le-ar avea viitorul guvern moldovean.
Partidul pro-european Acţiune şi Solidaritate (PAS) al preşedintei Maia Sandu a câştigat alegerile parlamentare din Republica Moldova, dar asta nu înseamnă că problemele și provocările au luat sfârșit. Vestea bună este că, odată cu victoria PAS, există certitudinea că Republica Moldova își va continua parcursul de integrare europeană. Chiar și așa, pericolul pe care îl reprezintă Federația Rusă și interpușii săi nu va înceta să existe pentru micul stat de la Est de Prut. Cu toate că optimismul general e la cele mai înalte cote, există în continuare pericole și amenințări la adresa Republicii Moldova, care ar putea încă să o devieze și să o readucă pe orbita intereselor Moscovei. Iar unul dintre aceste pericole, dacă nu cel mai important, vine de la Tiraspol, nuca greu de spart pe care Chișinăul va trebui să o „digere”. Politologul Marius Ghincea, expert în securitate și cercetător la Universitatea ETH Zurich, are câteva idei despre cum ar putea Chișinăul să rezolve problema spinoasă a Transnistriei.
Marius Ghincea consideră că victoria PAS este una totală și deschide cale liberă Republicii Moldova pentru integrarea europeană.
„Văd o victorie extrem de importantă pentru PAS, care e esențială în acest moment. Și spun că e o victorie mare, pe de-o parte pentru că așteptarea era, și conform sondajelor, că PAS nu o să poată obține o majoritate la aceste alegeri, iar discuțiile erau dacă va trebui să facă alianțe și coaliții și cu cine. Iar în al doilea rând, era întrebarea dacă va face față pe deplin pentru a răspunde provocările rusești. Și din punctul acesta de vedere, pe de-o parte avem o victorie cu o majoritate clară. Și pe de altă parte avem o reducere proporțională a numărului mandatelor socialiștilor și blocului pro-rușilor”, spune Marius Ghincea.
Oportunitatea care s-ar putea să nu se mai repete
Acesta ar fi poate cel mai bun moment pentru Chișinău de a rezolva problema Transnistriei, care a tras decenii la rând în spate Republica Moldova și a fost centrul de putere al rusofonilor care au înclinat în dese rânduri balanța. Cu toate acestea, Marius Ghincea nu este convins că PAS și Maia Sandu sunt pregătiți să rezolve această uriașă provocare. O Transnistrie care rămâne locul favorit de „joacă” al Federației Ruse și un avanpost al Moscovei.
„În acest moment impresia mea este că autoritățile de la Chișinău nu au un interes direct de a soluționa într-un fel sau altul situația din Transnistria. Însă există, din ce în ce mai clar, o fereastră de oportunitate, dacă autoritățile de la Chișinău decid să acționeze într-o direcție sau alta, să scadă autonomia politică și de facto a regimului de la Tiraspol, impunându-i constrângeri și condiții mai stricte. Iar prin aceste mecanisme să încerce o reintegrare a unor domenii din economia, societatea, administrația din Transnistria sub jurisdicția autorităților de la Chișinău”, mai spune Ghincea.
Prima „armă” a Chișinăului este arma energetică, iar iarna care se apropie este cel mai bun prilej ca aceasta să fie folosită pentru prima dată.
S-a întors roata și arma energetică e în mâna Chișinăului
„Aici, din nou, un rol important îl va juca securitatea energetică. Pentru că vine iarna și, din nou, securitatea energetică a Transnistriei va fi în discuție. Iar aici este important de menționat că motivul pentru care, iarna trecută, autoritățile de la Chișinău nu au luat măsuri mai semnificative a ținut și de faptul că aveau, practic, o dependență de energie electrică care trecea prin sistemul energetic din Transnistria. Însă, în această iarnă ar trebui să fie gata interconectarea dintre România și Republica Moldova pe o nouă linie de înaltă tensiune, care să facă Moldova aproape complet independentă energetic de Transnistria și astfel să lase Tiraspolul fără niciun mecanism de șantaj împotriva Chișinăului”, explică Ghincea.
Anterior, decenii la rând, regimul de la Tiraspol a avut un control important asupra Republicii Moldova prin prisma faptului că a controlat cea mai importantă centrală termoelectrică a țării. Centrala de la Cuciurgan este situată în orașul Dnestrovsc și este controlată de autoritățile separatiste din Transnistria. În schimb, gazele rusești care veneau gratis din Federația Rusă pentru Tiraspol sunt din ce în ce mai puține, iar acest lucru face ca această centrală să fie neoperațională.
„Gazele rusești nu mai ajung la centrala de la Cuciurgan, ceea ce înseamnă că separatiștii nu mai pot să exporte energie în Republica Moldova. Și asta înseamnă și că bugetul lor este cu adevărat foarte afectat. Așa s-a ajuns ca pentru prima dată regimul de la Tiraspol să fie la mâna Chișinăului. Însă mai există o mică problemă, pentru moment. Mai exact, momentan, Tiraspolul mai are încă un element de șantaj, din cauză că o parte din energia electrică din România, care este exportată în Republica Moldova, ajunge prin teritoriul transnistrean din cauza modului în care a fost construită rețeaua energetică în timpul Uniunii Sovietice. Dar nu va mai dura mult. După ce se finalizează construirea rețelelor de înaltă tensiune dintre România și Moldova, Transnistria pierde și acest element de șantaj”, punctează expertul.
Soluția integrării economice
Următorul pas va fi ca Republica Moldova să impună anumite condiționalități mult mai ferme pentru orice ajutor și pentru a avea acces la piața moldovenească și la cea europeană. Astfel, se poate vorbi despre o a doua soluție de natură economică.
„Cred că cea mai bună strategie pe care o poate adopta Chișinăul este aceea în care, practic, va impune condiționalități pentru orice formă de ajutor, pentru orice formă de deschidere către piețele europene și românești, și pentru orice formă de schimbare de poziție sau de politică publică. Spre exemplu, bugetul Republicii Transnistrene depindea, într-o mare măsură, de exporturile de energie către Moldova și de exporturile către piețele europene, facilitate de gazele gratuite de la ruși. Pentru că gazele rușilor sunt mult mai puține acum și ajung mai greu în Transnistria, economia și finanțele așa-zisului stat transnistrean sunt pe butuci. În iarnă, transnistrenii vor avea nevoie de ajutor energetic, dar și de ajutor economic. Vor vrea, în continuare, să exporte către România și către Uniunea Europeană”, susține Ghincea.
Realitatea este că în ultimii ani Transnistria a devenit dependentă de comerțul și exporturile către Uniunea Europeană și România.
„Acum doi ani, aproape 86% din toate exporturile transnistrene mergeau către România și către Uniunea Europeană. Chișinăul poate să impună condiții, nu care să distrugă peste noapte statalitatea fictivă a Transnistriei, ci doar să reintegreze anumite domenii. Și pas cu pas, ca un bulgăre de zăpadă, să ajungă practic să reintegreze pe nesimțite Transnistria în cadrul jurisdicției constituționale sau a ordinii constituționale a Republicii Moldova”, punctează Marius Ghincea.
Oligarhii transnistreni, gata să „trădeze” Rusia
Deja unii dintre oligarhii cei mai importanți ai Transnistriei au prins gustul afacerilor cu Uniunea Europeană, iar de dragul profiturilor generoase sunt gata să dea uitării sau măcar să treacă în plan secund relațiile cu Federația Rusă, până de curând esențiale pentru ei. „Cum ziceam, exporturile Transnistriei se duc către Uniunea Europeană. Iar Transnistria este controlată într-o mare măsură de un singur conglomerat, care se numește „Sherif Tiraspol”. Ei dețin aproape tot acolo. Benzinării, magazine, restaurante, echipa de fotbal cu același nume. Ei au fost întotdeauna mai maleabili și gata să colaboreze cu oricine îi ajută să-și crească profiturile”, explică Marius Ghincea.
De altfel, acesta a fost și motivul pentru care, deși au existat multe zvonuri că trupele rusești staționate în Transnistria ar urma să atace Ucraina, acest lucru nu s-a întâmplat.
„Motivul pentru care, de la începutul războiului din Ucraina, nu a fost atât de multă tensiune în Transnistria a fost și pentru că elitele locale n-au avut un interes să se ralieze complet cu Rusia, pentru că economic depindeau de Europa. Așadar, o explicație este că interesele economice bat preferințele identitare”, mai spune expertul.
Pasul cel mare
După această integrare economică a Transnistriei, următorul pas ar fi, consideră Marius Ghincea, să se treacă la următoarea etapă, pe care o explică tot el.
„Soluția după ce are loc o integrare economică este ca Transnistria să accepte regulile de la Chișinău. Nu neapărat autoritate directă, ci regulile trasate de la Chișinău. Iar Chișinăul să le recunoască un anumit statut de autonomie. Deci nu să vină birocrat sau lider de la Chișinău să-i conducă, ci Chișinăul să își impună legile, regulamentele, standardele, normele cu oamenii care sunt deja acolo. Iar apoi, în timp, să se ajungă și la o reintegrare politică, dar numai după ce au loc celelalte reintegrări. Ceea ce este mai important este integrarea economică, urmată de integrarea administrativă. Și în interior, integrarea politică poate să vină mai natural, mai ușor”, susține Marius Ghincea.
În continuare, el a identificat două mari riscuri la adresa Republicii Moldova, iar Federația Rusă este la capătul fiecăruia.
„Sunt două tipuri de riscuri. Riscul este ca Federația Rusă să încerce să dinamiteze aceste eforturi ale Chișinăului prin operațiuni hibride de dezinformare sau prin constrângerea elitelor din Transnistria, iar astfel să îngreuneze orice eforturi moldovenești de reintegrare. Al doilea risc este că dacă la Chișinău în viitor vor reveni la putere pro-rușii, toate aceste eforturi făcute acum să colapseze. Pentru că niciodată, orice s-ar spune, nu există certitudine, nu există 100% că o țară ca Republica Moldova va fi condusă pentru totdeauna de elite pro-europene”, consideră expertul.
Chișinăul n-ar trebui să rateze fereastra de oportunitate
Cu toate acestea, pentru ca întreg procesul să dea cele mai bune rezultate, Chișinăul are nevoie de performanțe economice și de o politică inteligentă.
„Ai nevoie, în principal, de o creștere a nivelului de trai, dar ai nevoie, poate și mai important, de o resocializare culturală. Oamenii aceștia trăiesc în niște bule rusofone, ascultă doar posturi de televiziune și radio în limba rusă, citesc doar în rusă, își trăiesc viața în lumea rusă. Trebuie scoși cumva din lumea aia și expuși și unei altfel de culturi. Doar că asta durează și presupune resurse. Și nu poți să o faci, în general, cu oamenii bătrâni. Ai ceva speranțe cu generațiile mai tinere, dar nu e simplu”, susține Ghincea.
Deși fereastra de oportunitate există, iar Chișinăul nu ar trebui să rateze șansa de a rezolva o problemă atât de spinoasă și veche de decenii, nu este evident dacă există suficientă voință politică, ambiție și disponibilitate pentru acțiune.
„Eu sunt realist, cred că există o oportunitate, cred de asemenea că există și condițiile prielnice pentru a face asta. Dar nu e deloc clar dacă liderii politici de la Chișinău se vor folosi de aceste oportunități, de aceste condiții favorabile. Și dacă nu vor interveni alți factori mai puternici și pentru a opri un astfel de proces”, consideră el.
Cu toate acestea, dacă Chișinăul nu va trece la fapte și va lăsa Transnistria în același stadiu, există riscul ca la un moment dat elementele rusofone din această regiune să-și extindă influența și asupra altor teritorii ale Republicii Moldova.
„Ar fi riscant ca Republica Moldova să lase lucrurile așa. Dar impresia mea nu este că la Chișinău există foarte multe dorință de a începe un astfel de proces. Pare că nu vor să se lege la cap și să rezolve o problemă dificilă de reintegrare a unei regiuni și mai sărace condusă de niște elite cleptocrate și unde există aproape 300.000 de votanți care n-ar vota oricum cu partidele pro-europene în acest moment”, crede Ghincea.
Raportul beneficii – costuri s-ar înclina însă în favoarea unei acțiuni inteligente și a unui efort de a scoate Transnistria de sub influența Rusiei.
„Marele beneficiu ar fi în sensul în care ar dispărea o zonă gri și ar deveni Republica Moldova mai stabilă geopolitic. Dar, în același timp, cu riscul tensionării relațiilor dintre cele două părți ale Nistrului. Cred că pentru oamenii care trăiesc în acea regiune și pentru Moldova ca societate, beneficiile ar fi mai mare decât riscurile. Doar că, politic, trebuie să recunoaștem că există niște riscuri importante”, conchide Marius Ghincea.
Se încarcă comentariile...
