Secretele Mineriadei / Vintil─â Mih─âilescu, antropolog: ÔÇ×Organizatorii au ┼čtiut c─â minerii vor fi sus┼úinu┼úiÔÇť

0
0

Mih─âilescu explic─â de ce o parte din popula┼úia Bucure┼čtiului a crezut c─â libertatea na┼úiei este ├«n pericol ┼či c─â minerii sunt eroi. Locuitorii ├«nfl─âc─âra┼úi ai Capitalei ┼či ortacii au fost picioarele unui monstru.

ÔÇ×Secretele Mineriadei" continu─â cu a doua parte din interviul cu sociologul Vintil─â Mih─âilescu. Acesta sus┼úine c─â minerii nu ar fi fost chema┼úi ├«n Capital─â dac─â asupra bucure┼čtenilor nu se opera aceea┼či manipulare. Motiv pentru care ortacii au fost ├«nt├ómpina┼úi cu flori ┼či aplauze de unii locuitori. ÔÇ×Monstrul" din 13-15 iunie 1990 a avut dou─â picioare pe care s-a sprijinit: minerii ┼či bucure┼čtenii, deopotriv─â p─âc─âli┼úi de Puterea din 1990.

Mai citi┼úi ┼či:

Secretele Mineriadei / De ce a apelat puterea din '90 tocmai la mineri?

Secretele Mineriadei / Radu C├ómpeanu :ÔÇ×Ne-am luptat cu ni┼čte comuni┼čti!ÔÇť

ÔÇ×Dac─â punem toat─â povestea ├«ntr-un context mai larg, risc─âm s─â facem din mineri ┼úapul isp─â┼čitor pentru toate. Ceea ce nu ├«nseamn─â o deculpabilizare. Vina lor este foarte clar─â, n-o discut─âm. Dar au fost ├«nt├ómpina┼úi cu aplauze de popula┼úia Bucure┼čtiului ┼či au fost considera┼úi eroi! Nu de c─âtre toat─â popula┼úia. Dar despre o mare parte din popula┼úie care credea c─â ne risc─âm libertatea din cauza ┬źgolanilor┬╗ nu spune nimeni nimic", puncteaz─â Mih─âilescu.

ÔÇ×Adev─ârul": Ce i-a determinat pe mineri s─â vin─â la Bucure┼čti?

Vintil─â Mih─âilescu: Nu ┼čtiu. Asta este marea problem─â: cum au fost p─âc─âli┼úi. Aici e marea art─â a nu ┼čtiu cui. Ce anume li s-a spus? S─â salveze na┼úiunea? Asta sigur. ├Än ce fel, ├«n ce mod, nu ┼čtiu. Dac─â punem toat─â povestea ├«ntr-un context mai larg, risc─âm s─â facem din mineri ┼úapul isp─â┼čitor pentru toate. Ceea ce nu ├«nseamn─â o deculpabilizare. Vina lor este foarte clar─â, n-o discut─âm. Dar au fost ├«nt├ómpina┼úi cu aplauze de popula┼úia Bucure┼čtiului ┼či au fost considera┼úi eroi! Nu de c─âtre toat─â popula┼úia. Dar despre o mare parte din
popula┼úie care credea c─â ne risc─âm libertatea din cauza ÔÇ×golanilor" nu spune nimeni nimic.

Au fost ┼či bucure┼čtenii manipula┼úi?

Gestul lor face parte dintr-o manipulare mult mai larg─â. Dup─â cum a fost discreditat─â ┼či ÔÇ×Pia┼úa Universit─â┼úii" ├«nc─â de la ├«nceput, cu tot felul de imagini, cu bani fal┼či, cu sintagma ÔÇ×v├óndu┼úi ├«n str─âin─âtate". Pe atunci nu ┼čtiai pe ce lume tr─âie┼čti. Fusese ┼či experien┼úa traumatic─â a Revolu┼úiei, cu terori┼čtii care erau peste tot ┼či nic─âieri, un fel de spaim─â generic─â, nu ┼čtiai de cine te fere┼čti. Atunci, oamenii simpli erau neinforma┼úi. Iar dac─â eu vin s─â-┼úi spun c─â pericolul este ÔÇ×el", mori cu ÔÇ×el" de g├ót. Pe acest fond de spaime a fost posibil─â aducerea minerilor.

Dar bucure┼čtenii ce rol au avut?

Minerii au fost chema┼úi ┼či pentru c─â o bun─â parte a Bucure┼čtiului, care a fost ┼či ea mobilizat─â, va sus┼úine acest lucru. Dac─â bucure┼čtenii ar fi fost ÔÇ×in corpore" ├«mpotriv─â, ie┼čea r─âzboi civil. ┼×i n-ar fi f─âcut gre┼čeala strategic─â s─â-i aduc─â. Organizatorii au fost convin┼či - c─â d-aia sunt ÔÇ×profesioni┼čti" - c─â minerii vor fi sus┼úinu┼úi. Haide┼úi, deci, s─â vedem cele dou─â picioare ale monstrului. Minerii au fost un picior. Dac─â nu era al doilea picior, toat─â povestea r─âm├ónea ┼čchioap─â. Sunt absolut convins c─â mul┼úi dintre minerii mobiliza┼úi chiar au crezut c─â ┼úara, libertatea, copiii le sunt ├«n pericol. Minerii nu au venit la Bucure┼čti pentru concepte mari, ci pentru astfel de lucruri.

De ce, până la urmă, minerii au fost actorii principali?

Dou─â categorii de motive. Unul: sunt cea mai grupat─â, compact─â categorie social─â. Ceferi┼čtii se ├«ntind din Maramure┼č p├ón─â ├«n Dobrogea. Strategic vorbind, sunt mai greu de adunat. Deci, erau categoria cea mai compact─â, cea mai coerent─â, cea mai consistent─â. Doi: situa┼úia dup─â 1977. Erau deja infiltra┼úi securi┼čti printre ei. Mobilizarea, manipularea erau la ├«ndem├ón─â. C├ót, cum ┼či prin cine - e partea cealalt─â, politico-securistic─â, despre care nu pot s─â m─â pronun┼ú. ┼×tiu sigur, ca tot omul, c─â dup─â '77 au fost infiltrate cozile de topor ├«n─âuntru, ceea ce nu era cazul pentru alte categorii. Pe scurt: era cea mai compact─â, mai disponibil─â ┼či cel mai u┼čor de manipulat pentru c─â era deja infiltrat─â. Cu aceste dou─â motive, dac─â pui ├«ntrebarea ÔÇ×Cu cine putem s─â lucr─âm?", ajungi direct la mineri. Puternici sunt, implica┼úi sunt. Hai cu ei!

ÔÇ×Cozma, cureaua de transmisie bine aleas─â"

Cum poţi să ajungi un lider al minerilor?

Nu ajungi un lider al minerilor dac─â nu provii din r├óndul lor, dac─â n-ai fost cu ei ├«n subteran, dac─â n-ai ie┼čit din subteran - asta fiind condi┼úia de eligibilitate. Ca orice lider, trebuie s─â dai dovad─â c─â ┼čtii s─â vorbe┼čti aceea┼či limb─â cu ei, care, mai degrab─â, este o limb─â emo┼úional─â.

Putea s─â joace altcineva rolul ÔÇ×Miron Cozma"?

Personajul Miron Cozma trebuie privit din perspectiva minerilor care l-au ascultat ┼či din perspectiva celor care l-au ales. El a fost o curea de transmisie, asta sigur, bine aleas─â. Dar dac─â nu se pompa ├«n el de c─âtre cei care l-au ales, r─âm├ónea un lider de min─â, de sindicat, de galerie. El avea totu┼či un anumit statut, dar el a fost scos din acest statut mediu ┼či a devenit ce-a devenit pentru c─â a fost ales s─â conduc─â ÔÇ×armatele" la Mineriad─â.

I-a tr─âdat Cozma pe mineri?

Într-un fel, sigur că da. El nu prea mai are mulţi admiratori în Vale la ora actuală.

Minerii au venit cu Miron Cozma sau Miron Cozma a venit cu minerii la Bucure┼čti?

Mineriada n-ar fi existat f─âr─â aceste dou─â componente. Dar n-a┼č face o chestie de cauz─â-efect. ├Äntrebarea e spectaculoas─â, d─â un titlu bun, ├«ns─â riscant. Dac─â e s─â r─âspund for┼úat, mai degrab─â Cozma a venit cu minerii. Nemul┼úumiri ┼či tensiuni sunt ┼či acum ├«n r├óndul lor, dar, dac─â n-ai un lider care s─â-┼úi coaguleze tensiunile, nu ai efectul de mas─â. Nu a fost o organizare spontan─â, un fel de grev─â spontan─â.

Cum de în 1990 s-a gândit cineva să mai apeleze la un instrument de tipul miliţiei proletare?

La câte zile eram după căderea comunismului?

Trecuser─â ┼čase luni.

Cine a f─âcut-o nu cumva a avut o experien┼ú─â din timpul comunismului? Modelul exista, evident, iar practicile continu─â ┼či acum, dup─â 20 de ani, dar─âmite atunci. A fost o lovitur─â de guvern tipic comunist─â, cu mijloace de tip comunist. Mobilizarea acestei m├ónii proletare este nu numai tipic comunist─â, dar este o tr─âs─âtur─â a comunismului anilor '50, nu a anilor '90.

image

Miron Cozma (centru) rămânea un simplu lider de mină dacă nu ar fi fost scos în faţă de Putere

ÔÇ×O regie ├á la Sergiu Nicolaescu"

De ce ┼či-au luat l─âmpa┼čele la ei ├«n acest ÔÇ×concediu" la Bucure┼čti?

Asta face parte din scenografie. Aici chiar se poate vorbi de regie. E ca ├«ntr-o subcultur─â a tineretului: dac─â vrei ├«n ga┼čca rockerilor, te ├«mbraci ca ei. L─âmpa┼čul de miner face parte din arsenalul simbolic al acestei categorii. Poli┼úi┼čtii intr─â ├«n ac┼úiune doar ├«n uniform─â. E vorba de un corp social, to┼úi indivizii de acela┼či fel trebuie s─â devin─â un singur corp. Or, pentru asta exist─â o ├«ntreag─â scenografie care s─â-l dea plauzibil. Aici, cu sau f─âr─â Sergiu Nicolaescu, e o chestie de Sergiu Nicolaescu: bine regizat─â p├ón─â ├«n ultimul detaliu.

Prin urmare, a fost regizat─â Mineriada?

Categoric! Asta e de bun-simţ. Nu trebuie să fii specialist ca să îţi dai seama că a fost regizată la milimetru.

Dar spuneaţi că minerii nu sunt ascultători. Cum s-a descurcat regizorul cu atâţia actori?

Pentru c─â au g├ódilat ce trebuie: orgoliul lor. Ca la ultra┼či: dac─â le spui c─â un arbitru a falsificat rezultatele, c─â echipa va fi exclus─â din campionat ┼či c─â trebuie s─â protesteze, se duc acolo s─â-┼či salveze echipa favorit─â. ┼×i atunci vin cu tot arsenalul de semne ale echipei: imnul, steagul, embleme, etc. A┼ča au f─âcut ┼či cu minerii. E o chestie de g├ódilat exact coarda sensibil─â a unei categorii sociale. Or, minerii sunt foarte puternici, solidari, dar nu sunt foarte intelectuali, subtili.

C├ónd ┼či-au dat seama c─â au fost p─âc─âli┼úi?

Mult dup─â. Nu discut la nivel de un individ sau doi. Am ├«nt├ólnit oameni c─ârora le-a mirosit din prima c─â nu e ceva ├«n regul─â. Dar masele au r─âmas convinse mult─â vreme. ┼×i aici este un mecanism psihologic: ├«n momentul ├«n care ai f─âcut un lucru blamat puternic de o opinie public─â din ce ├«n ce mai extins─â, ├«┼úi vine foarte greu s─â recuno┼čti c─â ai gre┼čit, mai ales dac─â e┼čti un tip macho. ┼×i atunci te autosugestionezi ┼či-┼úi ├«nt─âre┼čti convingerea c─â ai avut dreptate s─â faci oroarea asta. Trebuie s─â treac─â ceva timp s─â ├«nghi┼úi ┼či s─â recuno┼čti c─â ai zb├órcit-o. ┼×i nu-┼úi vine u┼čor. E de ├«n┼úeles la oricare dintre noi. Mai ales c├ónd e ditamai gogom─ânia, c├ónd este vizibil─â public ┼či prin firea ta e┼čti foarte hot─âr├ót. Au ├«nceput s─â-┼či dea seama destul de cur├ónd, dup─â prima Mineriad─â, c─â nu e ceva ├«n regul─â. Dar ┼či-au ├«nt─ârit aceast─â convingere c─â a fost bine, ajuta┼úi ┼či de o sugestie ├«n acest sens.

Aţi vorbit cu minerii despre Mineriadă? Ce spuneau?

Da, am discutat ┼či asta. Era imediat dup─â iunie 1990 ┼či refuzau s─â vorbeasc─â. Nu le pl─âcea s─â discute chestia asta. Cei cu care am vorbit deveneau brusc reticen┼úi c├ónd venea vorba de Mineriad─â. Era clar un sentiment ├«n cel mai firav caz de jen─â, ├«n cel mai puternic caz de culpabilitate pe care nu-┼úi vine s-o recuno┼čti public. Dar ideea generic─â era: ÔÇ×Ne-au p─âc─âlit!". Pe asta d─âdeau vina ┼či par┼úial aveau dreptate. Adic─â ÔÇ×noi ne-am dus acolo pentru altceva ┼či ne-au p─âc─âlit. Mi-e jen─â s─â recunosc, prefer s─â nu discut─âm. Am ├«nghi┼úit-o, dar dup─â aceea am ├«nghi┼úit-o greu". Asta ├«n┼úelegeam de la ei .

ÔÇ×Au fost sedu┼či ┼či abandona┼úi"

În prezent, îi mai poate gâdila cineva?

Acum ├«n niciun caz, pentru c─â ┼či-au ├«nghi┼úit pastila amar─â.

Dar nu mai sunt la fel de puternici?

Nu mai sunt. C├ótu┼či de pu┼úin. ├Än plus, nu mai au nici locuri de munc─â. Migra┼úia din Vale cre┼čte exponen┼úial de la an la an. Ca ├«n alte p─âr┼úi, singura solu┼úie este migra┼úia. La ora actual─â, termenul corect ar fi ÔÇ×sedu┼či ┼či abandona┼úi". Au fost sedu┼či, dup─â care ┼či-au f─âcut treaba, au fost utiliza┼úi ┼či apoi abandona┼úi. Tr─âiesc cu greu aceast─â ostracizare general─â, pentru c─â acum chiar ┼či ei accept─â, cu greu, c─â au f─âcut-o lat─â. Pe de alt─â parte, dup─â ce au fost folosi┼úi, au venit disponibiliz─ârile, care au fost dure. Acum, via┼úa ├«n Vale este cumplit─â. Situa┼úia lor este absolut dramatic─â.

N-au f─âcut nimic cu salariile compensatorii.

Aici e o chestie pervers─â. E ca ┼či cum te-ai ├«nt├ólni cu un be┼úiv ┼či i-ai pune Biblia ├«n m├ón─â ca s─â-i salvezi sufletul. El o vinde ca s─â-┼či mai ia o cinzeac─â. Dac─â ┼čtii c─â e be┼úiv, nu Biblia ├«i trebuie. Sau d─â-i-o dup─â ce se treze┼čte. Orice om cu bun-sim┼ú ┼čtia ce vor face dac─â le dai 100 de milioane.

Salariile compensatorii au fost o prelungire a agoniei.

A fost un incubator de idei, de afaceri. Mic, dar era un ├«nceput. A pierit ┼či ─âla. Au fost proiecte de realizare a unor drumuri. Au disp─ârut ┼či acestea. Toate ofertele f─âcute ├«n perioada de tensiune au disp─ârut ┼či au fost l─âsa┼úi s─â se descurce.

Acum ce se întâmplă acolo?

A fost o vreme micul comerţ, acum foarte multe cazuri sunt disperate.

Ce relaţie au cu moartea?

Cotidian─â.

Dar cu viaţa?

Via┼úa social─â a minerilor era foarte ordonat─â, ├«n sensul c─â se bea ├«n grup, cu nevestele. C├ónd se d─âdea leafa, bea numai b─ârbatul, dar petrecerile ├«n grup, ie┼čirile la munte, excursiile - totul se f─âcea ├«n grupuri.

Ce a fost Mineriada din iunie 1990?

A fost o ├«ncercare reu┼čit─â de a readuce planul ini┼úial pe f─âga┼čul pe care ar fi trebuit s─â mearg─â. Este o continuare a Revolu┼úiei ├«n sensul c─â nu decurge din ea, ci din nereu┼čitele schimb─ârii a┼ča cum a fost aceasta planificat─â. Trebuia readus─â toat─â povestea pe un anumit f─âga┼č, de pe care sc─âpase.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite