Scandal în jurul programului SAFE. Sindicaliștii BNS îi cer explicații publice ministrului Apărării: „Ne-am săturat de minciuni!”
0Tensiuni tot mai mari în jurul programului european SAFE. Liderii sindicali BNS îi solicită public ministrului Apărării, Radu Miruță, clarificări privind impactul real al acestuia asupra economiei românești și a industriei naționale de apărare.
A fost aprobată aplicaţia României pentru accesarea programului SAFE. FOTO: arhivă
„La finalul săptămânii trecute într-o emisiune tv, opinia publică din România a privit stupefiată cum ministrul Apărării, Radu Miruță a devenit apostolul programului european SAFE. Ne-a făcut astfel apologia beneficiilor programului SAFE, printre care aminitim (din declarațiile sale): achizitiile prin SAFE sunt la jumătate de preț, plăți care încep peste 10 ani, dobânzi mici, proiecte cu localizare obligatorie în România. Adevărul este, domnule ministru Miruță, că ne-am săturat de minciuni!”, scrie Blocul Național Sindical (BNS), într-un comunicat de presă.
Potrivit sindicaliștilor BNS, ministrul a acceptat inițial o dezbatere publică față în față cu liderul confederației pe tema programului SAFE, însă ulterior a renunțat la dialog, preferând o apariție individuală într-un alt studio de televiziune. Prin urmare, sindicaliștii îi adresează public cinci întrebări esențiale ministrului Apărării, solicitând răspunsuri punctuale și asumate.
Prima întrebare vizează existența unei strategii naționale clare: „Are România un program, o strategie care, plecând de la resurse și punctele tari, să stabilească obiective și căi de acțiune?”
Reprezentanții BNS susțin că fără o astfel de viziune integrată, SAFE riscă să fie doar un mecanism de finanțare a unor achiziții, fără efecte structurale asupra economiei.
A doua solicitare se referă la obiectivele industriale concrete ale programului SAFE și la impactul economic promis inclusiv de președintele Nicușor Dan.
„Care ar fi acele obiective industriale concrete ale programului SAFE care să conducă la acea dezvoltare economică subliniată de președintele Nicușor Dan în diverse intervenții? Exemplele ar trebui să fie cât se poate de concrete, de genul: pentru obiectivul industrial <x> care presupune transferuri de tehnologie și angajarea unui nr. de <Y> lucrători, vom realiza exporturi anuale estimate la <z> milioane de euro/ an, începând cu anul… ”, se arată în comunicatul de presă.
O altă temă sensibilă este cea a sustenabilității financiare. BNS întreabă dacă există o evaluare sau o proiecție privind cash-flow-ul și valoarea netă a programelor de înzestrare pentru următorii 10 ani.
„.Există vreo evaluare, vreo proiecție financiară pentru programele de înzestrare anunțate care să determine cash-flow-ul și valoarea netă (venituri, cheltuieli) în următorii 10 ani în care România va avea de plătit circa 4 miliarde euro dobânzi (300 milioane euro/ an pe an dobândă compusă anual), care să dea substanță declarației președintelui și afirmațiilor dvs. repetate sau rămâne să descoperim la sfârșit cealaltă fațetă a afirmațiilor și anume, aceea că industria autohtonă doar s-a dezmorțit puțin pe perioada livrărilor, iar după aceea a murit la loc?”, întreabă BNS.
Un punct central al criticilor îl reprezintă definiția conceptului de „producție realizată în România”. BNS pune sub semnul întrebării dacă actualele formule de localizare promovate în cadrul programelor derulate cu companii precum IVECO, Otokar sau Hanwha pot fi considerate offset real sau doar operațiuni de asamblare limitate în timp.
„La ce vă referiți prin conceptul <producție realizată în România>? Credeți că ceea ce s-a promovat până acum drept <fabricație>, exemple fiind programele Piranha 5 (primul program de achiziție deja încheiat), IVECO (în derulare), și, mai nou, cele cu Otokar si Hanwha, promovate drept <localizare>, acesta fiind si conceptul pe care Guvernul si partidul din care faceți parte îl promovează, reprezintă offset? ”, scriu reprezentanții BNS.
Sindicaliștii întreabă explicit dacă, odată finalizate livrările, activitatea industrială continuă sau dacă liniile de producție se închid, iar forța de muncă specializată este disponibilizată.
De asemenea, BNS solicită date concrete privind valoarea adăugată realizată în România în cadrul programelor aflate în derulare la Uzina Mecanică București și la fabrica IVECO.
„În ce constau beneficiile industrial generate câtă vreme, odată finalizat programul de achiziție, asamblarea este și ea încheiată? Aveți date concrete că acestea au contribuit până acum la dezvoltarea economică așa cum afirmă președintele Nicușor Dan? Aveți o cifră a valorii adăugate în România la cele două programe aflate în derulare la UMB si IVECO și cât în procent reprezintă ele din valoarea contractelor?”, mai întreabă BNS.
În încheiere, reprezentanții BNS avertizează că lipsa unor răspunsuri clare ar putea confirma temerile că România a intrat nepregătită în negocierile legate de SAFE.
Se încarcă comentariile...
