Saga sentinţei lui Severin, ultimul dintre cei trei europarlamentari condamnaţi pentru că au luat şpagă ca să promoveze reguli UE contra cost
0
Scandalul „Mită pentru amendamente în Parlamentul European“ i-a adus fostului eurodeputat Adrian Severin 3 ani şi 3 luni de puşcărie. Rămâne însă de văzut dacă Severin va ajunge sau nu în spatele gratiilor. Decizia nu este definitivă, iar procurorii DNA au atacat-o deja, considerând că pedeapsa primită de Severin este prea mică.
Imensul scandal de corupţie din Parlamentul European, ai cărui protagonişti au fost Adrian Severin, slovenul Zoran Thaler şi austriacul Ernst Strasser, se apropie de deznodământ. Asta după ce Adrian Severin, singurul din acest trio rămas în libertate, a fost condamnat, marţi seara, de magistraţii Curţii Supreme, la 3 ani şi 3 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Decizia nu este însă definitivă, iar Adrian Severin a anunţat că va contesta condamnarea.
„Consider că hotărârea este monstruoasă nu doar în raport cu nevinovăţia mea dovedită şi pe care o susţin cu tărie în continuare, dar şi în raport cu ceea ce este de aşteptat ca nişte judecători români să facă pentru a nu pune pe umerii României povara unei ruşini nemeritate. Aceasta este o nouă pată pe roba magistraturii noastre. Ceea ce a început printr-o farsă jurnalistică pare a se încheia printr-o farsă judiciară.Voi face apel şi voi lupta până la capăt. Nimeni nu trebuie să conteze pe laşitatea mea”, a comentat Adrian Severin imediat după ce s-a comunicat sentinţa.
La fel şi procurorii care consideră pedeapsa primită de europarlamentar prea mică.
Între timp, Justiţia din Austria şi Slovenia a funcţionat mai bine. Ceilalţi doi „lobby-işti“ care au căzut în plasa întinsă de jurnaliştii de la „Sunday Times“, acceptând să ia şpagă în schimbul depunerii unor amendamente la legi europene, au fost condamnaţi în ţările lor de origine încă de acum doi ani.
100.000 de euro pentru depunerea de amendamente în PE
Severin a fost trimis în judecată în septembrie 2013, fiind acuzat că, în perioada decembrie 2010 - martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică „Sunday Times“, care făceau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, şi a votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care aceştia pretindeau că o susţin, pe de altă parte.
Severin: „Îmi voi pierde influenţa“
Investigaţia jurnaliştilor de la „The Sunday Times“ a demarat la sfârşitul anului 2010. Jurnaliştii britanici Jonathan Calvert şi Claire Newell au abordat circa 60 de membri ai Parlamentului European, cărora le-au propus să deţină o funcţie, plătită cu 100.000 euro pe an, în cadrul consiliului consultativ al unei societăţi fictive de consultanţă, denumită „Taylor Jones“.
La întâlnirea pe care au avut-o cu Adrian Severin, pe 16 decembrie 2010, jurnaliştii sub acoperire i-au spus ce vor de la el în schimbul banilor: „Să spunem de exemplu că există un anumit act normativ care trece prin Parlament şi care-i interesează pe ei (clienţii Taylor Jones n.r.). Apoi l-am analiza să vedem dacă ne-aţi putea ajuta să aflăm de ce acel act normativ a fost încadrat aşa, dacă există vreo posibilitate să modificăm poate, acel act normativ, deoarece, după cum ştiţi o mare parte începe la nivelul comisiei“.
Adrian Severin nu numai că a acceptat propunerea, dar a venit şi cu sugestii noi, menite să ascundă adevăraţii beneficiari ai amendamentelor.
„Învinuitul a ţinut să arate că este mult mai bine dacă, pe viitor, se acţionează prin interpuşi, motivând că este întotdeauna mai bine ca intermediarul să fie din comisia responsabilă, să aibă în spate un grup care să poată susţine acel amendament, în mod natural. Învinuitul a ţinut să precizeze că el nu poate depune amendamente deoarece ar ieşi în evidenţă şi că şi-ar pierde influenţa, în ciuda faptului că este o persoană respectată“, se arată în rechizitoriul DNA.
„Dar dacă eu, dacă eu, dacă eu joc pe această ipoteză, în baza acestei ipoteze, îmi voi pierde influenţa dacă încep …să depun amendamente pentru oricine …“, le spunea Adrian Severin jurnaliştilor.
Sebastian Bodu, în plasa lui Severin
Prima sarcină dată de jurnaliştii britanici lui Adrian Severin a fost depunerea unui amendament, în Comisia Juridică a Parlamentului European, la o lege referitoare la fondurile de garantare a depozitelor (94/19/EC).
Aşa cum sugerase pretinşilor lobby-işti, Severin a acţionat printr-un intermediar. El a luat legătura cu eurparlamentarul român Sebastian Bodu, convingându-l de necesitatea acestui demers. Adrian Severin i-a transmis amendamentul aşa cum îl primise pe e-mail de la jurnalişti: „Întârzierea de plată de maximum şase săptămâni de la 31 decembrie 2010 este contra necesităţii de a menţine încrederea depozitarilor şi nu îndeplineşte nevoile lor. Întârzierea plăţii trebuie, de aceea, redusă la o perioadă de patru săptămâni“.
În justificare se menţiona: „Bazându-ne pe expertiza externă, o majoritate clară este împotriva reducerii suplimentare a termenului limită de plată la o săptămână. De aceea, experienţa curentă cu patru săptămâni stabilită în Directiva 2009/14/EC ar trebui cântărită mai înainte de a se prevedea o reducere suplimentară“.
Sebastian Bodu a introdus amendamentul, care ulterior a fost adoptat chiar în această formă.
Pe 19 februarie 2011, Adrian Severin i-a trimis un e-mail lui Jonathan Calvert prin care-l anunţa că amendamentul dorit a fost depus de către un membru al Parlamentului European.
„Colegii“ lui Severin, condamnaţi la închisoare
În ianuarie 2013, fostul ministru de Interne şi europarlamentar austriac Ernst Strasser a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare. Asta cu toate că fostul eurodeputat nu ajunsese să semneze contractul cu falşii lobby-işti, onorariile rămânând la nivel de promisiune.
Magistraţii austrieci au considerat însă că nu oficializarea contractuală şi virarea concretă a banilor au fost factorii hotărâtori ai pedepsei, ci disponibilitatea politicianului de a-şi vinde mandatul pentru îmbogăţirea personală. Astfel de atitudini „subminează temeliile democraţiei“, afirma procurorul general al Austriei, descriind acţiunile lui Ernst Strasser drept cele ale unui afacerist care încearcă să obţină un contract. Avocatul fostului europarlamentar ceruse achitarea clientului său pe motiv că, deşi „optica nu e foarte frumoasă“, Ernst Strasser nu a comis niciun act ilegal.
Zoran Thaler, 2 ani şi 6 luni de închisoare în weekend
Un an mai târziu, a venit rândul fostului eurodeputat sloven Zoran Thaler să-şi primească pedeapsa. În februarie 2014, Thaler, fost şi ministru al afacerilor externe al Sloveniei în perioada 1995-1997, a fost condamnat de justiţia slovenă la doi ani şi jumătate de închisoare şi la plata unei amenzi de 32.250 de euro. În plus, Thaler a fost exclus din orice funcţie publică timp de 5 ani, însă Tribunalul Ljubljana a acceptat ca acesta să-şi ispăşească pedeapsa cu închisoarea doar în timpul weekendului. Asta pentru că legislaţia slovenă include un program al executării pedepselor în weekend, în cazul persoanelor care au fost condamnate la cel mult trei ani de închisoare, care nu s-au făcut vinovate de abuzuri sexuale şi care au un loc de muncă stabil în cursul săptămânii.
Condamnarea fostului eurodeputat a fost rezultatul unui acord între Parchetul Ljubljana şi Zoran Thaler, prin care politicianul şi-a recunoscut faptele, a acceptat să facă o donaţie de 15.000 de euro unui spital şi a renunţat să facă apel la decizie.
Atunci când s-a adresat judecătorilor, Thaler a afirmat că regretă că a fost implicat într-un „scandal orchestrat“ şi şi-a cerut scuze pentru comportamentul său. Iniţial, Zoran Thaler negase acuzaţiile, susţinând că nu a intenţionat niciodată să ia banii.
Se încarcă comentariile...
