România, codașa Europei: doar 3% dintre căile ferate din România au fost modernizate după 1989. 2025, anul marilor speranțe și promisiuni

Spre deosebire de Vest unde transportul feroviar este o prioritate, în România rețeaua de căi ferate a rămas în marea parte ca pe vremea lui Ceaușescu, modernizările fiind infime și arătând un dezinteres cras al autorităților.

Trenurile circulă pe șine vechi în procent majoritar FOTO AGIFER

Doar 78 de kilometri de cale ferată au fost modernizați anul trecut în România. Potrivit datelor oficiale ale CFR SA, România a modernizat cu fonduri europene preaderare 362,56 kilometri, pe rutele București-Constanța și București-Predeal. Cu fonduri postaderare au mai fost modernizați doar 208,04 kilometri pe rutele Frontieră-Curtici-Arad-Km 614 și Simeria-Sighișoara. Mai trebuie adăugați aici 2,9 kilometri de cale ferată nou construită până la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și încă 5 kilometri de cale ferată nou construită între Golenți și Podul Noua Europă de la Calafat-Vidin.Ceea ce înseamnă că din 1989 și până în prezent doar 655 din cei peste 19.000 de kilometri de cale ferată au fost modernizați până acum

Iar dacă 2024 a fost un an slab privind modernizarea căilor ferate, pentru 2025 oficialii CFR au planuri mari, dorind să modernizeze și/sau să reabiliteze aproape 1.200 de kilometri de căi ferate, ceea ce ar fi un record al ultimelor decenii.

„Pentru anul 2025, vor continua lucrările de reabilitare/modernizare, cu finanțare din fonduri europene nerambursabile, astfel: Coridorul Rin-Dunăre (ramura nordică), aproximativ 212 km pe tronsoanele Km 614 – Gurasada – Simeria și Brașov – Sighișoara; Coridorul Rin-Dunăre (ramura sudică): 162 km, pe traseul Caransebeș - Timișoara – Arad; Rețeaua TEN-T Globală: aproape 166 km pe tronsonul Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor”, spun oficialii CFR într-un răspuns pentru „Adevărul”.

Și tot pentru acest an, reprezentanții CFR au precizat pentru „Adevărul” că vor fi și alte lucrări de reabilitare pe căile ferate, pe o lungime cumulată de 678 kilometri, incluzând lucrări tip Quick Wins la nivelul întregii rețele feroviare, reînnoiri pe traseul București - Pitești, lucrări la liniile din staţia CF Fetești, staţia CF Ciulnița și Port Constanța – Etapa I, Valu lui Traian, modernizarea stațiilor Gara de Nord, Beclean pe Someș, Dej Călători, Pașcani, Ploiești Triaj, Sinaia, Bușteni, Videle, Costinești Tabără, Neptun, Ciulnița, Orșova, Băile Herculane, Aiud, Teiuș și Războieni.

„Nu există presiunea pentru feroviar în felul în care există pentru rutier”

După cum spune Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură, principala cauză pentru care România este printre codașii Europei la transportul feroviar este „dezinteresul politic, care este cuplat cu dezinteresul populației. Nu avem o presiune pentru feroviar. Dacă iei zece oameni și îi întrebi cum vor să ajungă de la Cluj la București sau de la București la Constanța sau pe ce rută vreți, nu știu dacă îți spun unul sau doi că merg că trenul. În niciun caz nu există presiunea pentru feroviar în felul în care există pentru rutier. Mai simplu spus, românii vor autostrăzi. Vrem să mergem cu mașina peste tot, și în afara orașelor, și în orașe. Asta este societatea în care trăim. Nu este o societate matură din punctul ăsta de vedere care să ceară feroviar. E și o chestiune de mentalitate și de timing. Pentru că vest-europenii cer obsesiv trenuri și merg cu ele dintr-o parte, într-alta a țărilor lor, țările civilizate. În țările astea oamenii se plimbă cu trenul între orașele mari, pentru că e confortabil, pentru că e rapid, pentru că e mai ieftin, chiar și decât cu mașina. Pentru că este o cale de transport ecologică, confortabilă, care concurează inclusiv cu avionul. Vorbesc aici de liniile de mare viteză”.

Ionuț Ciurea mai consideră că un motiv pentru care infrastructura feroviară este codașă este acelea că e mult mai complicată decât cea rutieră.

„Românul poate să prindă din nou gustul feroviarului. Dar trebuie investiții”

„Undeva la trei sferturi din rețeaua de cale ferată este scadentă la reparație capitală. Deci, practic, trei sferturi din calea ferată pe are o avem în România trebuie reparată din temelii și să înlocuim terasamentele. Și, bineînțeles, avem nevoie de trenuri moderne. Dintre cei 19.000 de kilometri de cale ferată, funcționali sunt aproximativ 12.000. Dar, indiferent cum ai lua, rețeaua funcțională de cale ferată este undeva la sub 10%. Singurele rute unde feroviarul este la bătaie cu rutierul e pe ruta București-Constanța, unde avem și autostradă. Nu e nimic extraordinar. Trebuie doar niște investiții în rețeaua feroviară și un pic de cap, că interes s-ar găsi. În momentul în care le dai o opțiune confortabilă, de încredere, servicii decente, prind gustul. Prind gustul și asta înseamnă și vieți salvate, pentru că scutești oamenii de pe drumurile astea, înseamnă și un mediu mai sănătos pe care îl respirăm cu toții. Nu toate liniile sunt electrificate, nici nu trebuie să le electrificăm pe toate. Cel mai poluator tren modern diesel, pentru liniile neelectrificate, e mult mai verde decât dacă ai transporta oamenii pe care îi transportă trenul respectiv cu mașina. Inclusiv pe partea de electric. Deci sunt foarte multe avantaje pentru feroviar și românul poate să prindă din nou gustul feroviarului. Dar trebuie investiții”, mai spune Ionuț Ciurea.