Rezultate alegeri locale și europarlamentare 2024. Cum s-a colorat harta României, în funcție de voturi

Peste 9 milioane de români au votat duminică, 9 iunie, iar la prima impresie harta țării, în funcție de felul în care au ales aceștia, a suferit puține schimbări față de 2020. Profesorul Valentin Naumescu remarcă faptul că mare câștigătoare e coaliția PSD-PNL, iar USR este marele perdant.

Imagine ilustrativă

La alegerile locale și europarlamentare 2024, românii au dat dovadă de ceva mai mult entuziasm față de cele din 2020. Dovadă faptul că peste 50% dintre cei cu drept de vot, adică mai mult cu 5 procente, s-au prezentat la urne. Harta s-a colorat în roșu și galben, iar conform rezultatelor parțiale oferite de Biroul Electoral Central, PSD a obținut 27 de consilii județene, mai mult decât dublu față de PNL, care se limitează la 11. În ecuație mai intervine doar UDMR, care a câștigat 4 consilii județene.

Eșec pentru AUR și USR

Marile perdante sunt AUR și ADU, care nu au reușit să se impună nici măcar la nivelul unui județ. Mai mult, ADU, în care USR e principalul partid, pierde Brașovul, acolo unde liberalul George Scripcaru se întoarce pe fotoliul de primar, iar fostul edil Allen Coliban (USR) este marele perdant. Un alt mare eșec, chiar mai important, este pierderea Sectorului 1, care pare să se profileze în acest moment, chiar dacă cifrele nu sunt încă definitive.

Totuși, ADU se poate consola cu victoria lui Nicușor Dan, independentul pe care l-a susținut și la precedentele alegeri, în 2020. În plus, Dominic Fritz a reușit să câștige un nou mandat la Timișoara. În schimb, ADU a fost zdrobită la nivelul Consiliului Județean, unde timișenii au votat masiv alianța PSD-PNL. Nu în ultimul rând, ADU, de fapt USR, își păstrează o insulă în Moldova, Primăria Bacău, pe care o câștigase și în 2020.

Profesorul Valentin Naumescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, a remarcat eșecul AUR și al ADU.

„În ceea ce privește România, din fericire, deci am o veste bună și una mai puțin bună. Vestea mai bună este că valul contestatar, naționalist, suveranist, anti-european, anti-occidental, de care ne temeam de aproape un an de zile, este mai mic decât s-a dovedit în realitate. Deci este de un nivel moderat, 15%. Pentru că dacă ne uităm pe tabloul politic european general, 15% este un scor relativ moderat și gestionabil de către o democrație. Vedem că în Franța au avut mai mult decât dublu, iar în Olanda, Austria și Germania au avut de asemenea rezultate foarte bune”, spune profesorul clujean.

Conducerea USR sau definiția incompetenței

În ce privește contraperformanța USR, care a pierdut procente importante față de 2020, Valentin Naumescu nu are niciun dubiu legat de cauzele care au condus aici. În opinia sa, România nu are alternative, nu are soluții politice credibile. De altfel, președintele USR, Cătălin Drulă, a acceptat în final dezastrul și a anunțat că demisionează.

„Constatarea mai puțin bună este că, din păcate, nu avem soluții politice. Nu avem o alternativă în politică semnificativă și credibilă la actuala guvernare. Asta este concluzia cea mai tristă a acestor alegeri, pentru că dacă se confirmă și dacă suntem în fază în care am văzut doar un exit poll, ca să spunem cititorilor, nu avem rezultatele finale în numărarea voturilor, dar dacă se confirmă exit poll-urile, avea un scor de, mă rog, 11, 12, chiar orice a fi până la 15% în zona USR-ului, să spunem, care avea pretenția că va constitui alternativa al guvernare, este totuși un scor foarte slab, un scor de domeniul dezastrului. Să spunem că, din punct de vedere electoral, orice este sub 15% ar impune în mod normal niște măsuri foarte ferme de restructurare, de reconstrucție a opoziției politice democratice și pro-europene din România, pentru că este clar că nu avem un proiect în acest moment acceptat de români. E clar că în România lumea așteaptă altceva. La un asemenea scor nu se poate pune problema că mai e loc de crescut sau că va mai cu mici îmbunătățiri”, e verdictul lui Naumescu.

Harta roșie

Revenind la harta județelor, PSD a colorat-o practic în roșu. Social-democrații au câștigat sudul țării și Moldova, la fel ca și până acum, la nivel de consilii județene. În plus, PSD a obținut o mare victorie în județul Timiș, dar a „mușcat” și din Nord-Vestul țării, unde a câștigat județele Maramureș și Bistrița Năsăud.

Pe locul secund sunt liberalii, care au obținut 12 județe, la nivel de consilii județene. Liberalii au reușit să-și păstreze Ardealul unde au câștigat județele Cluj, Bihor, Arad, Alba, Sălaj, Sibiu și Brașov. Și nu doar atât. PNL a reușit să câștige cel mai important județ al Moldovei, Iași, iar în Dobrogea „galbenii” au câștigat Constanța. În același timp, în Muntenia liberalii au fost nevoiți să se mulțumească doar cu Ilfov, Prahova și cu Giurgiu.

De altfel, în total PSD și PNL au luat împreună peste 60% din voturile românilor. Valentin Naumescu spune că rezultatul nu trebuie să surprindă și că ilustrează, în realitate, mai degrabă eșecul celorlalte partide, incapabile să exploateze slăbiciunile celor două.

„Rezultatul nu se datorează faptul că ei ar fi foarte populari sau că ar fi avut un foarte mare succes în politicile de guvernare. Pentru că oameni din zona aceasta pro-occidentală, educată, moderată, cum vreți să spunem, din zona opoziției democratice, nu au performat. Deci e cu atât mai mare contraperformanța USR, că ei sunt principali în acea alianță. Dacă nici în condițiile acestea USR nu a reușit, nu au fost capabili să profite de faptul că PNL s-a aliat în mod rușinos, lamentabil, cu PSD-ul, nu mai sunt multe de spus despre ei”, încheie Valentin Naumescu.

UDMR a reușit să câștige patru județe, adică Satu Mare, Mureș, Harghita și Covasna. Aici nu este nicio surpriză, ținând cont că cele patru județea au cea mai numeroasă populație de origine maghiară.

Marile orașe, împărțite între PSD și PNL. Excepția București

PSD și PNL au reușit să câștige în general și marile orașe. Excepțiile se numesc București, Timișoara și Bacău, care vor avea primari USR. În schimb, PNL a câștigat al doilea oraș al țării, Cluj-Napoca, unde primarul Emil Boc obține al șaselea mandat. PNL a câștigat și alte orașe importante - Iași, Brașov, Oradea, Arad, Alba Iulia și Constanța.

PSD a câștigat alte orașe importante, printre care Craiova Galați, Brăila, Buzău și Baia Mare. UDMR a câștigat la Târgu Mureș, Satu Mare, dar și alte două orașe-reședință, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe. 

În schimb, Forumul Democrat al Germanilor din România rămâne cu Primăria Sibiu, acolo unde Astrid Fodor rămâne în funcţie după alegerile locale. Puțin mai la sud, într-un alt oraș important, Ploiești, s-a impus un independent - Mihai Polițeanu.

O singură mențiune se impune: toate informațiile sunt parțiale oficiale, ceea ce înseamnă că  este posibil ca în anumite cazuri să apară pe parcurs unele modificări.