Relu Fenechiu se pregăteşte de eliberare condiţionată. DNA: „A fost condamnat pentru un prejudiciu de 5,7 milioane lei, nu a achitat nici măcar o parte din el”
0Eliberarea condiţionată a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, se judecă pe 2 august la Tribunalul Vaslui. Politicianul nu a achitat nimic din prejudiciul reţinut în sarcina sa în dosarele în acesta a fost condamnat. Similar cu cazul lui Dan Voiculescu, magistraţii au judecat liberarea condiţionată în baza legii penale mai favorabile, Codul Penal din 1969, care nu condiţionează plata prejudicului, aşa cum este în noul Cod Penal.
Tribunalul Vaslui a schimbat pentru 2 august judecarea contestaţiei DNA privind decizia de liberare condiţionată a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. Termenul iniţial fusese stabilit pe 28 august. Fostul politician, condamnat în martie 2017 la 5 ani şi 6 luni de închisoare în urma contopirii a două pedepse pentru fapte de corupţie (5 ani de închisoare -pedeapsa primită în dosarul „Transformatorul” şi 3 ani şi 10 luni- pedeapsa primită în dosarul „Şpagă de la Siveco”), a fost eliberat condiţionat de Judecătoria Vaslui pe 28 iunie 2017. În dosarul „Transformatorul” prejudiciul este de 5,7 milioane de lei, în timp ce în dosarul „Şpagă de la Siveco” a fost condamnat că ar fi primit 4,3 milioane de euro pentru traficarea influenţei.
Pe 28 iunie 2017, atunci când Judecătoria Vaslui a analizat cererea de liberare condiţionată, procurorul DNA a arătat instanţei problema nerecuperării prejudiciului. „Chiar dacă achitarea prejudiciului nu este o condiţie pentru acordarea liberării condiţionate potrivit dispoziţiilor Vechiului Cod penal, aceasta poate fi analizată ca o dovadă temeinică de îndreptare însă, deşi în cauză a fost reţinut un prejudiciu de aproximativ 5,7 milioane lei, condamnatul nu a achitat nici măcar o parte din el”, se arată în motivarea sentinţei Judecătoriei Vaslui.
„De asemenea, reprezentantul Parchetului apreciază că trebuie avută în vedere şi atitudinea condamnatului, din care nu rezultă că ar regreta prima faptă comisă, încercând prin orice mijloace înlăturarea executării pedepsei, aceasta rezultând din multitudinea de cereri de modificare a pedepsei, ca urmare a intervenirii dezincriminării faptei, contestaţii la executare, plângeri împotriva încheierilor judecătorului delegat, multe dintre ele fiind respinse, doar una fiind admisă”, se mai arată în sentinţă.
„Nu reprezintă un criteriu prevăzut de lege”
Potrivit magistraţilor, în ceea ce priveşte lipsa dovezilor de îndreptare a persoanei condamnate ca urmare a neachitării despăgubirilor civile, stabilite prin hotărârile de condamnare într-un cuantum extrem de mare, invocată de procuror, „instanţa constată că aceasta nu reprezintă un criteriu prevăzut de lege pentru evaluarea comportamentului pe durata detenţiei”.
„Condiţia analizată presupune raportarea conduitei condamnatului pe perioada detenţiei la prevederile Regulamentului de ordine interioară al Penitenciarului, prin evaluarea eforturilor depuse de acesta în a participa la activităţile organizate în cadrul penitenciarului, instanţa neputând extinde sfera noţiunii de îndreptare a comportamentului şi la ipoteze care nu au fost avute în vedere de legiuitor la momentul edictării actului normativ, art.59 V.C.pen. neimpunând o asemenea condiţie”, arată Judecătoria Vaslui.
Cazul Dan Voiculescu
Aceeaşi siuaţie a fost aplicată şi în cazul lui Dan Voiculescu (71 de ani) când s-a pus problema achitării prejudiciului. Dispoziţiile legii aplicate în cazul cererii de liberare condiţionată formulată de afacerist nu prevăd obligativitatea recuperării prejudiciului. La această concluzie a ajuns judecătoarea Iosefina Pârvu de la Tribunalul Bucureşti, cea care a decis liberarea mogulului. În acest caz, magistratul a avut în considerare prevederile Codului Penal din 1969, fiind vorba de legea mai favorabilă. În noul Cod Penal, care a intrat în vigoare în 2014, achitarea prejudiciului este una din condiţiile obligatorii pentru a fi liberat condiţionat.
„Acoperirea prejudiciului – dispoziţii cuprinse în articolul 59 şi următorul, Cod Penal 1969 – lege penală mai favorabilă – nu cuprind menţiuni privitor la o astfel de obligaţie, analiza lor însemnând o combinare a dispoziţiilor de drept substanţial succedate în timp şi deci încălcarea principiului aplicării legii penale mai favorabile”, arată Tribunalul.
Magistratul mai arată că lui Voiculescu i s-a pus sechestru asigurător în vederea confiscării speciale, precizând că „recuperarea acestor creanţe şi identificarea lor prealabilă este dată în competenţă unor instituţii ale statului sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA”.
Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), a fost liberat condiţionat pe 18 iulie. Decizia definitivă a fost luată de Tribunalul Bucureşti. Voiculescu a stat după gratii aproape trei ani, din 8 august 2014 până în 18 iulie 2017, în total 1.076 de zile
„Fenechiu şi-a îndeplinit fracţia”
Judecătoria Vaslui arată că până la data de 8 mai 2017, Relu Fenechiu a executat efectiv 1195 zile închisoare, 203 zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate (din care 83 de zile din activităţi lucrative la clubul unităţii şi 120 de zile ca urmare a elaborării de lucrări ştiinţifice/articole ştiinţifice) şi 0 zile executate în arest preventiv, „în total fiind 1398 zile câştigate şi executate”.
„Prin urmare, se constată îndeplinită condiţia referitoare la executarea fracţiei minime de pedeapsă, prevăzute obligatoriu de lege”, arată magistraţii. Relu Fenechiu a mai beneficiat de 120 de zile ca urmare a elaborării a 4 lucrări ştiinţifice: „Contribuţii privind recondiţionarea prin metalizare prin pulverizare în câmp ultrasonic”, „Soluţii fezabile privind Construcţia de autostrăzi în Regiunea Moldovei”, ”Ingineria avansată – Soluţie strategică pentru o dezvoltare durabilă a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est” şi „Itinerarii Duhovniceşti în judeţul Iaşi”.
„Din caracterizarea depusă la dosar rezultă că persoana condamnată Fenechiu Relu a avut o evoluţie comportamental-atitudinală constant pozitivă, adaptându-se fără dificultate la cerinţele impuse de mediul carceral, respectiv la normele sau regulile specifice regimului de detenţie în care a fost repartizat. A fost nonconflictual, relaţionând adecvat, atât cu personalul unităţii, cât şi cu deţinuţii, fiind orientat pe menţinerea echilibrului său psihosocial. Relevant este şi faptul că persoana condamnată nu a fost sancţionată disciplinar niciodată şi a fost recompensat de 19 ori”, au fost alte plusuri, în favoarea politicianului, care au atras atenţia instanţei.
Motivele liberării
Relu Fenechiu s-a implicat în cadrul a 87 de activităţi şi programe specifice domeniului de reintegrare socială, care i-au fost recomandate, participând atât la programe educaţionale, cât şi la activităţi moral-religioase, activităţi de tip dezbatere, sportive, creaţie literară, redactare de reviste şi materiale informative şi conţinuturi tematice la cel puţin două programe educaţionale: Educaţie Juridică şi Educaţie economică.
„Faţă de toate considerentele anterior expuse, instanţa constată că persoana condamnată Fenechiu Relu îndeplineşte cumulativ condiţiile cerute de lege pentru acordarea liberării condiţionate, toate aspectele reţinute fiind în măsură a crea convingerea instanţei că scopul pedepsei a fost atins, respectiv că timpul executat de către condamnatul Fenechiu Relu din durata pedepsei aplicate este suficient pentru a nu exista temerea că acesta va comite o nouă infracţiune”, a motivat Judecătoria Vaslui.
Magistraţii au apreciat că Relu Fenechiu s-a evidenţiat printr-un comportament ireproşabil, prin respectarea strictă a regulilor şi regulamentului de ordine interioară, „aspect ce rezultă atât din lipsa sancţiunilor disciplinare, dar şi din manifestările pozitive ale condamnatului ce au condus la acordarea a 19 recompense, precum şi din participarea condamnatului la numeroase cursuri, programe şi activităţi educaţionale”.
Se încarcă comentariile...
