Tribunalul Bucureşti, despre cazul Dan Voiculescu: Legea nu prevede obligaţia recuperării prejudiciului în cazul eliberării condiţionate

Legea penală nu prevede obligativitatea ca prejudiciul să fie recuperat în cazul cererii de liberare condiţionată formulată de Dan Voiculescu, motiv pentru care el poate fi pus în libertate, mai ales că el a avut o conduită bună în perioada detenţiei, potrivit motivării Tribunalului Bucureşti.

Tribunalul Municipiului Bucureşti (TMB) a făcut publică motivarea deciziei de liberare condiţionată a lui Dan Voiculescu (71 de ani). În cadrul documentului se precizează că liberarea condiţionată nu este o ocazie de rejudecare a cauzei, motiv pentru care nu pot fi modificate fracţiile prevăzute de lege, iar cererea lui Voiculescu nu putea fi refuzată pentru că „partea din pedeapsă executată efectiv ar fi prea mică, deşi limita impusa de lege este respectată”.

„Acoperirea prejudiciului – dispoziţii cuprinse în articolul 59 şi următorul cod penal 1969 – lege penală mai favorabilă – nu cuprind menţiuni privitor la o astfel de obligaţie, analiza lor însemnând o combinare a dispoziţiilor de drept substanţial succedate în timp şi deci încălcarea principiului aplicării legii penale mai favorabile”, notează judecătoarea Iosefina Pârvu, care a stabilit că Dan Voiculescu poate ieşi din închisoare, potrivit Mediafax.

Prejudiciul: 60 de milioane de euro

Mogulul Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), a fost liberat condiţionat pe 18 iulie. Decizia definitivă a fost luată de Tribunalul Bucureşti.  Voiculescu a stat după gratii aproape trei ani, din 8 august 2014 până în 18 iulie 2017, în total 1.076 de zile.

Principalul motiv pentru care procurorii DNA s-au opus liberării condiţionate este neachitarea prejudiciului de aproape 60 de milioane de euro. „Condamnatul nu a achitat prejudiciul şi nici măcar cheltuielile judiciare către stat”, a arătat procurorul. În plus, nici Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate de la Penitenciarul Rahova nu a fost de acord cu eliberarea lui Voiculescu, pe motiv că acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptare.

Potrivit unei adrese ANAF, la solicitarea „Adevărul”, statul a recuperat în dosarul ICA-Dan Voiculescu, până la data de 30 iunie 2017,  suma totală de 39,1 milioane de lei, aproximativ 8,6 milioane de euro. Banii sunt de la toţi cei implicaţi în acest caz. Fostele imobile care au aparţinut ICA au fost confiscate, iar în acest moment se află în faza de valorificare. Printre acestea: Grivco Tower şi fostul sediu al Antenei 3.

Voiculescu a fost întrebat]n momentul eliberării despre prejudiciul stabilit în dosarul privatizării frauduloase a ICA, iar el a răspuns: ”Nu este niciun prejudiciu acolo, pentru că decizia 888 din 8 august 2014 va fi demontată de justiţie”.

Motivele de liberare condiţionată

Magistratul a ţinut cont şi de conduita fostului parlamentar în penitenciar, prin prisma activităţilor educative, culturale şi de consiliere psihologică la care acesta a participat, recompensele şi creditele primite în detenţie, lipsa sancţiunilor disciplinare, dar şi de instruirea şcolară a sa şi de lipsa antecedentelor penale, mai arată Mediafax.

„Până la data de 24 aprilie 2017 petentul a executat un total de 1.408 zile din care: 387 zile executate pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale din cele 3.653 zile (10 ani) pe care le avea de executat. Creditele primite ca urmare a programelor educaţionale – petentul condamnat a participat la opt programe respectiv activităţi sportive (pentru care nu se acordă credite) şi la 48 programe activităţi educaţionale pentru care a primit credite pentru a demonstra îndreptarea comportamentului”, conform motivării instanţei.
Judecătorul Tribunalului Bucureşti susţine şi că a plecat de la premisa că lucrările ştiinţifice redactate de Voiculescu în peniteciar au fost deja avizate de o comisie, iar măsura a fost una corectă, fără a fi nevoie să mai fie verificată.

„Cu privire la critica modalităţii în care petentului i-au fost considerate drept executate un numar de 387 zile, argumentarea procurorului constă în `lipsa calităţii ştiinţifice a lucrărilor publicate, dar şi redactarea lor într-o manieră care prezintă mai multe aspecte comune cu înşelăciunea decât cu activitatea ştiinţifică`(...), judecătorul cauzei va reţine că (...) procesele-verbale ale comisiei de liberare condiţionată prin care i s-au acordat petentului zile câştig, acte administrative individuale, se bucură de prezumţie de legalitate. Or, atâta timp cât acestea nu au fost desfiinţate,- a reţinut instanţa fondului – în condiţiile Legii contenciosului administrativ, instanţa nu poate să nu le ia în considerare şi să constate pur şi simplu că fracţia de pedeapsă nu este îndeplinită”, explică magistratul.