RECHIZITORIU 45 de persoane, trimise în judecată în dosarul analizelor false. Medicii care falsificau reţete primeau 10% din valoare analizelor recomandate
0
45 de persoane, drintre care 19 medici şi 13 asistente anchetate în dosarul eliberării de reţete false au fost trimise în judecată miercuri de procurorii bucureşteni. Prejudiciul creat de suspecţi se ridică la peste două milioane de lei.
Potrivit rechizitoriului, 19 medici ( Simona Carmen Biziniche, Natalia Zarjiţchi, Sorina-Crecguţa Şerboiu, Mohamad El-Rifai, Viorel Ordeanu, Natalia Monica Ţoca, Maria Munteanu, Muteba Kanda, Liliana Mihaela Ivaşcu, Mihaela Gheorghiu, Anda Marana Iosup, Rodica Contes Lazăr, Monica Ursu, Steluţa Rodica Matei, Corina Gabriela Iancu, Mihai Sergiu Bârsan, Alexandru-Cristian Vasile-Bugarin, Răzvan Florea şi Ioan Bogdan Coculescu), 13 asistente medicale (Teodora Marin, Mihaela Pană, Dănuţa Călin, Luisa Anca Teleguţă, Luminiţa Mihaela Cristea, Aurica Nimigean, Maria Dana Buduluca, Melania Pandrea, Corina Pantazi, Ileana Gheorghe, Alina Cristina Traşcă, Marinela Zărnescu şi Valentina Drăguşin) şi 12 angajaţi şi administratori ai laboratoarelor Citylab şi Uromed ( Semseddin Daşkiran, Suleyman Memitanli, Ioana Coconeanu, Alina-Alexandra Eremia, Ana-Maria Baciu, Irina Cristea, Mihai Stanciu, Kamal Osman, Elena Luiza Ilioiu, Constantin Stoica, Dănuţ Vlase şi Adriana Angelica Stanciu) au fost trimişi în judecată pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi luare şi dare de mită.
Activitatea infracţională a grupului ar fi constat în fraudarea de către angajaţii şi administratorii celor două laboratoare de analize a bugetului Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) prin decontarea frauduloasă a contravalorii unor analize false şi unor bilete de trimitere pentru consultaţii false, cauzându-se un prejudiciu de 2.145.781,26 de lei.
Potrivit anchetatorilor, în perioada ianuarie 2011 – mai 2012, unul dintre laboratoare a decontat de la CASMB suma totală de 1.327.576,29 de lei cu titlu de analize. Aceştia au stabilit că suma de 953.956,59 de lei a fost decontată în mod fraudulos, fără a se efectua analizele (71,85 % activitate fictivă).
În aceeaşi perioadă, celălalt laborator a decontat de la CASMB suma de 1.783.381,25 lei cu titlu de analize. Anchetatorii au stabilit că suma de 1.173.779,67 lei a fost decontată fraudulos, fără a se efectua analizele (65,81 % activitate fictivă).
Anchetatorii au făcut şi schema prin care suspecţii acţionau:
1. Angajaţii laboratoarelor, direct sau prin intermediari, stabileau o legătură cu un medic (specialist sau de familie);
2. În baza înţelegerii cu angajatul laboratorului, medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) sau asistentul medical (cu sau fără cunoştinţa medicului cu care lucrează) emitea în mod constant numeroase bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice false, cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că biletele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi sau deşi au fost consultaţi nu li s-a recomadat efectuarea unor analize medicale; prin completarea rubricilor biletelor menţionate, medicul făcea menţiuni nereale cu privire la prescrierea efecuării analizelor în cauză;
3. Biletele erau completate de către medic sau cu ajutorul asistentei sale;
4. Medicul înmâna aceste bilete false angajaţilor laboratoarelor: cunoscând că urmau să fie implementate în sistemul laboratorului şi înaintate ulterior spre decontare C.A.S.M.B., fără ca pacientul să beneficieze de acele analize gratuite şi fără ca laboratoarele să le efectueze;
5. Angajaţii laboratorului primeau biletele de trimtere false (denumite în limbaj codificat folosit de inculpaţi „bilete extra”, „bomboane”, „burţi”), le introduceau în circuitul laboratoarelor prin intermediul sistemului informatic Medis şi le înaintau spre decontare către C.A.S.M.B.
6. Pentru a diferenţia biletele reale de cele falsificate, angajaţii celor două laboratoare ţineau o evidenţă informatizată şi scriptică;
7. Angajaţii verificau biletele sub aspectul corectitudinii formale, completau în fals rubricile din bilete care ar atesta prezenţa pacientului, recoltarea probelor biologice şi efectuarea analizelor.
8. Medicii de laborator, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de „salariu”, lăsau parafa angajaţilor laboratorului pentru a o folosi în falsificarea biletelor sau a raportărilor.
9. La începutul fiecărei luni angajaţii laboratoarelor solicitau decontarea valorii biletelor falsificate în luna anterioară la C.A.S.M.B.
10. Medicii care falsificau bilete primeau sume de bani reprezentând 10% din valoarea analizelor recomandate în biletele de analiză falsificate eliberate.
11. Asistenţii care falsificau bilete primeau sume de bani reprezentând fie o valoare fixă pe biletul falsificat (anul 2011), fie 10% din valoarea analizelor prescrise în biletele de analiză falsificate eliberate (anul 2012)”, arată procurorii anticorupţie în rechizitoriu.
Dosarul a fost trimis la Tribunalul Bucureşti pentru soluţionare.
14.000 de buletine de analize fictive emise de medici
Medicii sunt acuzaţi că au emis aproximativ 14.000 de buletine de analize fictive pe numele a circa 800 de persoane.
Potrivit declaraţiilor date de angajaţi ai laboratoarelor, fiecare medic trimitea zilnic în jur de 20 de bilete falsificate.
Majoritatea medicilor „ştiau că biletele trimise către Uromed erau fictive, doctorii fiind cei care le întocmeau, le parafau sau le cereau asistentelor să le întocmească“, susţin anchetatorii.
Din interceptările efectuate în cauză rezultă că unii medici falsificau bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice la instigarea administratorilor Uromed Center şi Citylab.
Mai multe cabinete ale unor medici de familie, medici specialişti şi două laboratoare de analize din Capitală au fost percheziţionate pe 29 martie de procurori pentru decontarea de analize fictive.
Se încarcă comentariile...
