Procurorul general, întrebat de jurnalişti în legătură cu aplicarea OUG privind justiţia: Şi noi am vrea să ştim ce vreţi să ştiţi dumneavoastră

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat miercuri dimineaţă, referindu-se la OUG privind justiţia, că este o analiză în curs, iar la insistenţele jurnaliştilor cu privire la interpretări ale prevederilor actului normativ şi consecinţe ale aplicării acestuia a replicat:"Şi noi am vrea să ştim ce vreţi să ştiţi dumneavoastră".

Şi noi am vrea să ştim ce vreţi să ştiţi dumneavoastră. Este o analiză în curs. Vom face o analiză", a afirmat procurorul general, răspunzând astfel întrebărilor jurnaliştilor referitoare la OUG privind legile justiţiei şi aplicarea prevederilor acesteia. Opiniile în legătură cu modul de interpretare şi de aplicare a OUG sunt însă împărţite.

Ordonanţa de Urgenţă privind legile justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial marţi, la peste 24 de ore după ce a fost adoptată în Guvern. Procurorii din toate parchetele rămân în funcţii numai dacă îndeplinesc condiţiile din noile prevederi legale. 

„Această OUG a creat foarte multe probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA, inclusiv suspiciuni de neconstituţionalitate, care sunt în curs de analiză! Soluţiile vor fi identificate în perioada următoare”, declara Augustin Lazăr marţi seară.

Actul normativ stabileşte că, pentru a fi promovaţi la PICCJ, ”procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător , cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop”.

Augustin Lazăr declara luni că adoptarea în grabă a unor acte normative va afecta dosarele aflate în curs de soluţionare şi a făcut referire la dosarele ”foarte bine cunoscute” de pe rolul parchetelor militare care s-au instrumentat prin delegarea de personal de la mai multe parchete. Dacă delegările respective vor dispărea,”colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate”. ”Va fi foarte greu de imaginat cum vor putea fi soluţionate aceste dosare”, a spus Lazăr, unul dintre dosare vizând protestul din 10 august.

Activitatea DNA ar putea fi paralizată

Activitatea DNA ar putea fi paralizată că urmare a întrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă prin care au fost modificate Legile Justiţiei. Este vorba de un articolul VIII care spune procurorul DNA trebuie să fi dat un examen în faţă Secţiei pentru procurori din CSM, lucru pe care nu l-a făcut niciunul din magistraţi, deoarece prevederea abia a intrat în vigoare. „Articolul VIII: Procurorii care, la dată intrării în vigoare a prezenţei ordonanţe de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", este unul dintre articolele din ordonanţă care a fost publicată în Monitorul Oficial. Mai exact, acest articol trebuie corelat cu altă prevedere din Ordonanţa intrată în vigoare, aceea de a fi susţinut un concurs în faţă Secţiei de procurori din cadrul CSM, scrie site-ul ziare.com. 

„Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţîn 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urmă unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop", se arată în OUG, în cazul DNA. Lucru pe care nu l-a făcut niciunul dintre procurorii care activează la DNA, deoarece legea nu prevedea o astfel de procedură până acum.

Vechimea în muncă goleşte DNA

O altă problemă care va afecta activitatea DNA este faptul că Guvernul a crescut condiţia de vechime pentru procurorii care doresc să activeze în DNA şi DIICOT de la opt ani la zece ani, fără nici o justificare publică.  Modificarea o vizează direct pe Alexandra Lăncrănjan, procurorul care anchetează dosarul Tel Drum în care este anchetat liderul PSD, Liviu Dragnea. „Cerinţa de zece ani vechime pentru procurorii din Parchetul General sau DNA nici măcar nu a făcut obiectul discuţiilor, ea neregăsindu-se în cadrul proiectului iniţial apărut în presă. Cred că prevederea nu este deloc oportună, prin mărimea cerinţei de vechime se restrânge în fapt şi mai mult posibilitatea de a alege între procurori, iar pe termen scurt, dosarele nesoluţionate vor suferi amânări până când vor fi preluate de alţi procurori. Probabil că multe anchete vor fi blocate o perioadă pentru că durează până cînd noii procurori se pot pune la punct cu aceste dosare”, a declarat pentru „Adevărul” Stelian Ion, avocat şi deputat din partea USR.

La rândul lui, Radu Chiriţă, conf. Univ. la Universitatea Babeş-Bolyai este de părere că „Orice modificare făcută peste noapte, fără o dezbatere publică, fără transparenţă, fără avizul CSM va conduce la o instabilitate în sistemul judiciar. Dacă mai vrem să fim un stat de drept, un stat care să se vrea normal, acest mod de legiferare trebuie să înceteze. Faptul este cu atât mai grav cu cât avem o lege recent adoptată în Parlament, ce stabilea vechimea la 8 ani, iar acum guvernul vine cu o ordonanţă care trece pur şi simplu peste voinţa forului legislativ”, a completat Chiriţă. 

Laura Codruţa Koveşi vizată de noua ordonanţă

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa luni seară că o prevedere din ordonanţa de urgenţă o va forţa pe fosta şefă a DNA să plece din Parchetul General, unde a fost delegată în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control. Potrivit ministrului, procurorii care au grad inferior parchetului unde au fost detaşaţi le va înceta imediat detaşarea. „Dacă are gradul de tribunal, nu poate să rămână la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru simplul motiv că ar sări de la tribunal peste Curtea de Apel şi s-ar duce la Parchetul de pe lângă Înalta Curte", a spus ministrul Justiţiei. Codruţa Kovesi nu are însă grad de procuror la PÎCCJ, ci doar grad de procuror la parchet de pe lângă tribunal.