Prințul fugar, magnatul diamantelor și planul secret pentru a pune mâna pe terenuri regale de 145 de milioane de euro | POLITICO

Paul Lambrino este protagonistul unei „drame juridice europene de amploare”, iar România încearcă din răsputeri să-l aducă în fața justiției, scrie Politico. Deși a fost reținut în Malta pe baza unui mandat european de arestare, el a fost eliberat de curând.

Paul de România ar putea fi arestat în 25 de țări membre ale UE. Foto: Profimedia (Arhivă)

Arestarea lui Paul Lambrino, cunoscut și ca Paul de România, a avut loc în Malta, într-o după-amiază de aprilie. Patru polițiști în civil și-au făcut apariția la hotelul Westin Dragonara pentru a-l aresta.  

Autointitulatul prinț al României, Paul-Philippe, abia sosise la hotelul de cinci stele, care seamănă cu o casă Barbie supradimensionată, unde o cameră costă până la 5.000 de euro pe noapte, și cobora din mașină atunci când oamenii legii l-au abordat. 

Autoritățile l-au înștiințat că este reținut pe baza unui mandat de arestare, iar în acel timp Paul de România își susținea nevinovăția și solicita să meargă în cameră pentru a lua acte care să ateste acest lucru. Totul a fost în zadar, întrucât oamenii legii nu s-au lăsat înduplecați. 

„Nu m-au ascultat, pur și simplu m-au dus în mașină pentru a fi arestat”, a susținut Paul Lambrino pentru sursa citată, în cadrul unui interviu telefonic din Malta, unde a trebuit să rămână preț de mai multe luni. 

Arestarea a reprezentat și începutul celui mai recent capitol al unei povești judiciare care se întinde pe zeci de ani și în care sunt implicate mai multe țări europene. Totuși, personajul-cheie este chiar Paul Lambrino, nepotul unuia dintre ultimii regi ai României, vânat pe tot continentul ca urmare a rolului pe care l-a avut într-un plan de revendicare ilegală a terenurilor regale care au fost ale strămoșului său. 

În această „schemă” au fost implicate, de asemenea, și alte personaje importante, precum un magnat israelian al diamantelor, un fost șef de cabinet al unui premier român care a fost la rândul său condamnat pentru corupție și o serie de birocrați care primeau mită. 

Jurnaliștii de la Politico au stat de vorbă cu Paul de România și au studiat cu atenție mii de pagini de documente juridice, hotărâri judecătorești și transcrieri ale convorbirilor interceptate. 

Aflată la o oră de mers cu mașina de Capitală, pădurea Snagov se întinde pe o suprafață impresionantă. Un pod asigură accesul pe o mică insulă de pe lac, unde turiștii pot vizita o mănăstire cunoscută ca fiind locul în care a fost înmormântat domnitorul Vlad Țepeș, cel care a servit drept sursă de inspirație pentru Dracula. 

O porțiune din această pădure a fost cândva a regelui Carol al II-lea al României, a cărui domnie a durat doar un deceniu, din 1930 și 1940. La fel ca în cazul tuturor terenurilor regale, această porțiune a fost confiscată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de guvernul fascist și ulterior de comuniștii care au fost la putere și care au abolit monarhia în 1947. 

A fost coleg cu regele Charles al III-lea

Familia regală a României a trăit mai bine de patru decenii în exil, membrii acesteia rătăcind prin Europa, inclusiv Paul Lambrino, care s-a născut la Paris în anul 1948.  

Căsătoria părinților prințului Paul de România, Mircea Grigore Carol Lambrino și o femeie de rând, a fost anulată la puțin timp după nașterea sa. 

Prințul Paul și-a petrecut copilăria în Franța, iar studiile și le-a continuat în Regatul Unit, unde a și fost coleg cu regele Charles al III-lea la Gordonstoun.  

Venirea pe pământ românesc a devenit posibilă în 1989, atunci când a avut loc revoluția care a dus la căderea comunismului și care a culminat cu execuția lui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena, în ziua de Crăciun. 

Ulterior, în luna ianuarie a anului 1990, prințul Paul, care nu avea la acel moment cetățenia română, deși pe pașaportul britanic, văzut de sursa citată, apare numele de Paul Philippe al României- a venit în țară. Mai târziu, s-a mutat în Capitală cu soția sa, Lia Georgia Triff. 

Venirea pe pământ românesc a prințului exilat nu a fost agreată de toată lumea. Guvernul a oferit principalei ramuri a familiei regale un rol ceremonial și permisiunea de a utiliza Palatul Elisabeta din București ca reședință oficială. 

În pofida deciziilor instanțelor portugheze și franceze din anii 1950 și 1960, prin care tatăl său a fost recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea, și a deciziei unei instanțe românești care a confirmat descendența regală a prințului Paul în 2012, titlul său nu a fost niciodată pe deplin acceptat în țară. 

Totuși, acest lucru nu l-a împiedicat să încerce să își găsească un rost în viața publică din România. Prințul a candidat pentru funcția de președinte al României în 2000, dar a fost votat de doar 50.000 de alegători. 

Pentru că nu au beneficiat de un palat al lor, el și soția lui au transformat proprietatea lor cu cinci etaje din Capitală într-un soi de palat regal, unde au găzduit demnitari, ambasadori și celebrități. 

Ocazia pe care nu a putut să o rateze 

În urmă cu 18 ani, Remus Truică, fostul șef de cabinet al prim-ministrului Adrian Năstase, i-a invitat pe prințul Paul și pe soția sa la proprietatea de pe malul lacului de lângă Pădurea Snagov. 

La luxoasa vilă, conform documentelor judiciare consultate de sursa citată, afaceristul și milionarul Remus Truică le-a prezentat următoarea ofertă: compania sa, Reciplia SRL, ajuta la recuperarea terenurilor importante - Pădurea Snagov și Ferma Regală Băneasa - în numele său, iar acesta urma să încaseze un avans în valoare de patru milioane de euro, în cazul în care ceda între 50-80% din proprietăți către compania cu pricina. 

Aceste terenuri valorau, în total, 145 de milioane de euro, conform autorităților. 

Se pare că afaceristul i-a spus autointitulatului prinț al României că are influență și că orice politician le-ar putea strica planurile „nu va fi reales”, conform documentelor judiciare. 

Paul de România a mărturisit pentru sursa citată că Truică „avea un CV foarte bun în domeniul proprietăților și investițiilor” și că nu a crezut că această înțelegere ar fi încălcat vreo lege. În cele din urmă, prințul a bătut palma cu Remus Truică și a primit avansul în câteva săptămâni. 

Ulterior, prințul Paul a aflat că nu afaceristul era cel care finanța recuperarea terenurilor, ci miliardarul israelian Benyamin Steinmetz, care deținea 90% din compania Reciplia SRL și care a făcut avere din diamantele africane. 

Din acest grup făcea parte și mâna dreaptă a israelianului, Tal Silberstein, care avea să ajungă consilier al cancelarului austriac Christian Kern. 

„Nu știam că îi avem ca parteneri”, a spus el, făcând aluzie la Steinmetz și Silberstein. Ba mai mult, se pare că prințul a încercat să iasă din „afacere” atunci când a aflat mai multe lucruri despre Steinmetz, care a fost la un moment dat cel mai bogat om din Israel, însă în zadar. 

Relația dintre Paul de România, Truică și Steinmetz s-a stricat după ce prințul a primit Pădurea Snagov și Ferma Regală Băneasa și a transferat proprietățile către Reciplia, conform înțelegerii. Paul al României a susținut că nu a mai știut lucruri despre partenerii săi după ce a finalizat transferul, în anul 2009, și că nu a intrat în posesia banilor promiși din vânzarea activelor.  

„Suntem persoane serioase”

Întrucât o parte a înțelegerii nu a fost respectată, prințul i-a amenințat că va face plângere la poliție. Miliardarul israelian a ținut să-l „liniștească”, făcându-i o vizită prințului în București, în decembrie 2011. 

„Suntem persoane serioase, considerați-ne foarte serioși, oameni onești”, i-a spus Steinmetz prințului, conform transcrierii unei înregistrări a conversației. „Singurul nostru interes aici este că dorim să investim o sumă mare de bani în această afacere, păstrând în același timp discreția”, ar mai fi adăugat miliardarul israelian. 

Benyamin Steinmetz i-a cerut prințului să aibă răbdare și l-a asigurat că își va primi banii. 

Cu cât trecea mai mult timp, cu atât el își pierdea răbdarea. Îngrijorat că a fost tras pe sfoară, prințul Paul a mers la poliție în 2015 pentru a depune o plângere.  

„Nu credeam că am făcut ceva rău”, a susținut el pentru sursa citată. „Am simțit că eu sunt cel care nu și-a primit proprietățile înapoi”. 

La acel moment, autoritățile deja erau pe urmele prințului și a celor doi parteneri ai săi (n.red Truică și Steinmetz) și un grup de complici, inclusiv avocații celor trei bărbați și o serie de oficiali locali corupți, care au participat la restituirea ilegală a vechilor terenuri regale. 

În decembrie 2020, oamenii legii s-au deplasat la locuința prințului Paul, după ce acesta fusese condamnat în contumacie pentru corupție. Soția lui Paul de România le-a deschis, în jurul orei 5.30 dimineața, ușa polițiștilor și le-a spus că acesta nu era în țară, fiind plecat în Portugalia, și că nu știe când va reveni.  

La puțin timp după aceea, prințul a fost dat în urmărire. 

În hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care numără sute de pagini, sunt prezentate metodele prin care complicii prințului Paul și-au folosit relațiile pentru a-i determina pe oficialii locali să transfere proprietatea acestuia. 

Spre exemplu, Remus Truică a așteptat până când funcția de șef al unui departament al pădurilor a revenit unui prieten, iar apoi i-a cerut acestuia să îi acorde prințului dreptul de proprietate asupra pădurii Snagov în schimbul a 1.000 de metri pătrați de teren, în valoare de 50. 000 de euro. Într-un alt caz, Truică l-a mituit pe directorul unui institut agricol cu o excursie la Monaco, ducându-l pe funcționar și pe soția sa la un restaurant cu stele Michelin din Monte Carlo și la o plimbare cu barca. 

„Snagov este al nostru”

Vorbind cu afaceristul român din Belgrad, în octombrie 2007, Steinmetz s-a lăudat: „Snagov este al nostru”. 

Ulterior, în luna mai a anului 2008, Remus Truică a ținut să-i spună lui Steinmetz că și Ferma Regală Băneasa le va aparține în curând, imediat după ce oficialii locali vor fi de acord să ofere terenul prințului Paul. 

„Și după aceea este într-adevăr al nostru?” l-a întrebat Steinmetz. 

„Da, este 100% al nostru, este ca și mașina ta, este a ta”, i-a spus Truică, râzând. 

„Deși nu a fost membru al grupului infracțional organizat”, Prințul Paul „a făcut parte din grupul de interese care gravita în jurul său și care urmărea intrarea ilegală în posesia bunurilor aparținând statului român”, conform instanței. 

„Mânat de dorința de a se îmbogăți, invocând legătura cu fostul rege Carol al II-lea, și știind că bunurile revendicate nu puteau fi obținute legal, inculpatul (n.red Paul al României) a acceptat” să facă parte din această schemă, care a costat statul 145 de milioane de euro, valoarea terenului. 

În cele din urmă, lista celor condamnați în cadrul acestui complot este destul de lungă, 19 persoane fiind găsite vinovate și condamnate la închisoare. 

Prințul Paul a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, în timp ce Truică s-a ales cu o condamnare de șapte ani, iar Steinmetz de cinci ani.   

Într-un final, polițiștii l-au găsit pe Paul de România - nu în Portugalia, ci în Franța, fiind văzut pe o stradă din Paris în iunie 2022. Autoritățile române au emis un mandat european de arestare, ceea ce înseamnă că prințul putea fi reținut oriunde în Uniunea Europeană și extrădat în România. 

Prințul Paul și avocații săi au încercat să respingă cererea de extrădare. Ei au calificat condamnarea sa drept o persecuție politică din partea unor procurori cu prejudecăți. Apărătorii prințului au mai susținut, totodată, că el era, fără îndoială, nepotul biologic al regelui Carol al II-lea și, prin urmare, moștenitorul de drept al pământurilor defunctului monarh. 

Ba mai mult, au invocat o abatere de procedură în acest caz: doi dintre judecătorii care l-au condamnat pe Paul de România nu au depus jurământul în mod corespunzător. 

Un tribunal francez s-a pronunțat în favoarea prințului Paul și a refuzat să îl extrădeze în România, considerând că acesta nu ar fi putut beneficia de un proces echitabil. Pentru moment, cel puțin, prințul era un om liber. 

„Malta și-a dat seama ce încerca România să facă”

Avocatul și confidentul lui Paul de mai bine de un deceniu, Edward Griffith, i-a spus prințului că nu ar trebui să meargă în Malta în aprilie. 

„L-am avertizat să nu meargă”, a spus avocatul pentru sursa citată. În ciuda victoriei din Franța, exista încă un mandat european de arestare pe numele său, astfel încât acesta putea fi arestat într-o altă țară din UE. 

Totuși, prințul Paul a decis să meargă în Malta pentru a participa la un eveniment organizat de Cavalerii de Malta. După ce a fost reținut, a fost dus la o audiere în instanță, unde i s-a refuzat eliberarea pe cauțiune, magistratul considerând că infracțiunile pentru care a fost condamnat în România erau prea grave pentru a-l lăsa liber. A stat în următoarele două luni în spatele gratiilor. 

„Desigur, nu este niciodată foarte plăcut, mai ales după ce ai fost distins, să te trezești brusc în închisoare”, a mărturisit Paul Lambrino. 

Când a fost eliberat pe cauțiune, în iulie, părul negru al prințului Paul devenise alb. În imposibilitatea de a părăsi Malta, el a ales să stea într-o cameră la hotelul Radisson Blu din apropierea capitalei, Valletta, în timp ce avocații săi se luptau cu cererea de extrădare.  

La momentul publicării acestui articol, prințul Paul nu mai este cazat la hotel. 

Ulterior, Curtea de Apel din Malta a decis luni, 12 august, să nu-l extrădeze în România pe prințul Paul din motive legate de drepturile omului. 

 „Sunt fericit că Malta și-a dat seama ce încerca România să facă ... Este evident o nedreptate”, a spus Paul Lambrino. 

Totuși, Paul de România ar putea fi arestat în 25 de țări membre ale UE.