Politizarea excesivă, cauza esențială a vidului de autoritate a polițiștilor: „Practic nu mai faci nimic bine”
0Când vorbim despre cauzele care au dus, în timp, la vidul de autoritate în rândul polițiștilor, factorul politic ar trebui primul analizat, crede chiar un reprezentant al oamenilor legii, liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica.
În continuarea campaniei „Cum a dispărut autoritatea polițiștilor români. Explicațiile unui vid fără precedent”, pe parcursul căreia analizăm împreună cu specialiști și oameni din sistem cum s-a ajuns în punctul în care anumiți polițiști trec de partea infractorilor, în timp ce alți colegi le cad victime celor certați cu legea, „Adevărul” a stat de vorbă cu liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica.
„Din păcate, nu cred că v-ar ajunge o ediție întreagă să explicăm motivele”, debutează discuția cu polițistul care, deși tânăr, spune că a prins și perioada când polițiștii încă mai puteau vorbi de satifacții profesionale. Deși motivele sunt numeroase, toate au la bază politizarea excesivă.
„Cred că cea mai relevantă cauză este politizarea excesivă a instituției: a Poliției Române, a Poliției de Frontieră și în general a Ministerului Afacerilor Interne (...) De-a lungul timpului, pe cazurile pe care noi le-am documentat, toate s-au oprit în recomandarea sau influența politică ce la un anumit moment a avut loc. Pentru că din zona politică a venit persoana care a ocupat o anumită funcție de conducere, cu responsabilități importante la nivelul unei institituții din poliție și evident că au apărut primele lacune în coordonarea activității, în gestionarea chestiunilor manageriale. Mai departe, în rândul subalternilor a apărut temerea și deznădejdea cu privire la susținerea și sprijiinul în activitățile pe care ei le realizează zilnic și în cele din urmă totul se transformă într-un serviciu de proastă calitate acordat cetățeanului care este beneficiarul suprem al activității noastre”, a explicat Andreica.
Nici măcar nu se poate spune că un anume ministru, până la urmă reprezentant al unui partid politic, a făcut mai mult rău sistemului decât un altul, cert fiind doar faptul că degradarea continuă. „E din ce în ce mai rău”, spune Andreica.
Cum s-a ajuns la „polițistul bun la toate”
De ani buni, unui polițist care termină școala postliceală de poliție (scurtată de la doi ani la unul singur) i se pot pune, de exemplu, în brațe dosare penale să le instrumenteze de a doua zi de când a îmbrăcat uniforma.
„Până în 2008 aveam structuri de cercetare penală. (...) La Rutieră polițistul din stradă constata fapta, lua act despre faptul că cineva a condus fără permis, întocmea actele premergătoare (...), iar ulterior polițistul de la cercetări penale instrumenta dosarul până la trimiterea în judecată. Acum, cel care îl prinde pe acel autor al infracțiunii rutiere este și cel care îl trimite în judecată, fără ca polițistul să aibă studii (n. red. – de Drept)”, explică Andreica.
În timp ce cetățenii vor în slujba lor polițistul model, sistemul le servește, de fapt, polițistul bun la toate: „Teoretic, faci de toate, dar practic nu mai faci nimic bine, adică trebuie să fii astăzi foarte bun pe urmărire penală, mâine poate te mută la Rutieră, poimâine poate ajungi la Crimă Organizată, pe urmă ești mutat în altă parte și așa mai departe”, adaugă liderul Europol.
Iar totul a pornit, susține sindicalistul, de la simplificarea drumului către funcții pentru protejații politicienilor, dispărând ghidul carierei și orice condiție pentru a fi șef în Poliția Română. „Pentru că au fost nevoiți să ciuntească efectiv din condițiile necesare de specialitate, de vechime, pentru a ocupa anumite funcții de conducere, evident că acest lucru s-a repercutat și asupra funcțiilor de execuție. Nu puteai să ai la funcțiile de execuție niște condiții mai restrictive decât cele pentru funcțiile de conducere”, explică Andreica.
Liderul Sindicatului Europol dă în acest sens exemplul fostului șef al DGA și fost șef al Poliției Române Liviu Vasilescu, pentru care s-a schimbat metodologia de ocupare a postului. Vasilescu s-a pensionat în acest an, după ce un tânăr ofițer DGA a făcut publice presiunile la care a fost supus de către șeful DGA.
„Înainte cu trei săptămâni, domnul Despescu a fost numit președinte al Comisiei de analiză a postului și au constatat că nu mai trebuie să fii cu facultate de Drept, ci că poți avea orice fel de studii superioare. Punct. Ceea ce însemna că dumneavoastră, dacă aveți facultate de Speologie, de exemplu, puteți să fiți director al DGA. Iar până să se întâmple acest lucru cu domnul Vasilescu, sute de ofițeri cu pregătire de specialitate, de anticorupție, cu vechime în spate și așa mai departe, nu au putut ocupa funcții de șef serviciu, la nivel de județ, pentru că exista această condiție, de a avea Facultatea de Drept. Acum poate oricine, și cu Teologia, doar să fie studii superioare”, susține Andreica.
Cum au fost excluse, rând pe rând, filtrele de intrare în sistem, dar și cum polițiștii cad pradă tentațiilor și trec în tabăra infractorilor, sunt alte motive pe care le vom expune în următoarele articole ale campaniei „Adevărul”.
Se încarcă comentariile...
