Pericol pentru timişorenii care trăiesc la înălţime

sau chiar înlocuirea ascensorului. Preţurile sunt însă extrem de ridicate, iar cei care îşi permit să scoată din buzunar câteva mii de euro sunt puţini.Conform Inspecţiei de stat pentru

sau chiar înlocuirea ascensorului. Preţurile sunt însă extrem de ridicate, iar cei care îşi permit să scoată din buzunar câteva mii de euro sunt puţini.
Conform Inspecţiei de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat (ISCIR), în Timişoara sunt 387 de ascensoare care aparţin asociaţiilor de proprietari. Dintre acestea, 41 nu au autorizaţie de funcţionare. Problema intervine însă în momentul în care locatarii unui imobil decid să folosească ascensorul chiar şi în aceste condiţii. "Dacă mai funcţionează, e pe riscul lor", spune Remus Cătălinoiu, şef birou ISCIR Timişoara. Amenzile, în cazul unui control din partea acestei instituţii, sunt infime, pentru că au rămas încă la nivelul din anul 1990. Inspectorii ISCIR nu pot sigila instalaţia decât după producerea unui accident.

Fabricat în 1929, funcţionabil în 2006
Cea mai mare problemă cu care se confruntă asociaţiile de locatari este lipsa pieselor de schimb sau preţul ridicat al acestora. O singură piesă necesară pentru repararea unui lift fabricat în anii '60 poate să coste un sfert din valoarea unuia nou. Există însă şi excepţii. Într-o clădire veche de pe bulevardul Republicii funcţionează încă un ascensor din anul 1929.
Acesta a fost însă modernizat în totalitate, cu şase ani în urmă. Cel mai vechi lift din Timişoara este la Băile Neptun. Acesta a fost fabricat în anul 1908 şi, chiar dacă nu funcţionează, valoarea lui istorică este destul de mare.

Costuri mari
O modernizare completă a ascensorului costă în jur de 7.000 de euro, plătibili în 24 de rate lunare, conform datelor primite de la una dintre firmele care se ocupă cu întreţinerea şi reparaţia lifturilor. În cazul în care locatarii unui bloc optează şi pentru înlocuirea grupului reductor, preţul urcă până la 13.000 de euro. Inginerul Marcel Constantineanu spune că, în medie, câte zece lifturi sunt modernizate într-un an. Cele mai multe solicitări vin din zona asociaţiilor de proprietari care permit afişarea reclamelor pe blocuri şi au astfel un venit suplimentar.

Două treimi din ascensoare, peste limita de vârstă
Peste 80% din lifturile româneşti au o vechime de cel puţin 25 de ani, în condiţiile în care o limită rezonabilă de vârstă ar fi 20 de ani, ne-a declarat Leonard Popescu, inspector de specialitate în cadrul Inspecţiei de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat - ISCIR. Situaţia e favorizată mai ales de mentalitatea locatarilor din blocuri, care consideră liftul ca pe o proprietate care nu e a lor, cu toate că îl utilizează în fiecare zi. Astfel că lifturile vechi nu pot fi înlocuite din lipsă de bani, locatarii nefiind dispuşi să suporte costurile aferente modernizării. Însă nu vechimea ascensoarelor e principala cauză a numeroaselor accidente (din care 10-15 sunt mortale în fiecare an), ci intervenţiile neautorizate asupra lor. Cele mai frecvente accidente sunt provocate prin deschiderea uşii ascensorului blocat între etaje, crescând riscul de cădere în puţ. "Starea lifturilor este inspectată periodic de către colegii noştri, şi sunt oprite acele aparate care nu mai corespund normelor de siguranţă în exploatare", a mai spus reprezentantul ISCIR.