UE urmează să includă pe lista neagră 145 de persoane și entități legate de Rusia, între care 50 de bănci, într-o nouă rundă de sancțiuni

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit preliminar, miercuri, 11 noiembrie, să adauge 145 de persoane și entități pe listele de sancțiuni împotriva Rusiei. Printre acestea se află 50 de bănci și companii rusești, firme care ajută „flota fantomă” a Moscovei, precum și persoane și entități implicate în activități de război hibrid și în atacuri cibernetice. Miniștrii de externe ai UE ar urma să aprobe oficial decizia luni, 16 noiembrie.

Rusia intră sub noi sancțiuni din parte UE Foto: Shutterstock

Potrivit publicației ucrainene Evropeiska Pravda, decizia a fost luată la o reuniune a Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER) de la Bruxelles.

„Pe listele de sancțiuni pentru acțiuni împotriva integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei vor figura 12 persoane fizice și 101 entități juridice”, a declarat pentru publicație un diplomat european.

Orice decizie privind sancțiunile împotriva Rusiei necesită sprijinul unanim al celor 27 de state membre, ceea ce a provocat în trecut întârzieri repetate și compromisuri făcute în ultimul moment în unele dintre rundele anterioare.

La 7 octombrie, UE a aprobat sancțiuni împotriva a aproximativ 1.650 de persoane și entități, vizând în principal complexul militar-industrial al Rusiei și pe cei implicați în alegerile organizate în părți ocupate din Ucraina.

Cu doar o săptămână înainte, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) declarase nelegitime alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei.

Bănci, flota fantomă și operațiuni hibride

Cele mai multe dintre noile desemnări intră sub incidența principalului regim de sancțiuni al UE, cel privind subminarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Pe lângă bănci, această listă va include mai multe companii acuzate că sprijină flota fantomă a Rusiei, adică petrolierele pe care Moscova le folosește pentru a exporta petrol ocolind plafoanele de preț și restricțiile occidentale.

Celelalte includeri se încadrează în regimuri juridice separate. În cadrul regimului UE privind activitățile hibride ale Rusiei vor fi adăugate 30 de persoane și o companie. O altă entitate va fi inclusă pe lista sancțiunilor pentru atacuri cibernetice, a precizat Evropeiska Pravda.

Zelenski cere concentrarea asupra producției de armament

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, într-o declarație făcută miercuri, demersul pentru măsuri mai dure, afirmând că sancțiunile europene rămân esențiale pentru slăbirea mașinii de război a Moscovei.

„Acest lucru se aplică atât sancțiunilor individuale împotriva entităților rusești care lucrează pentru Putin și sistemul său, cât și firmelor prin care Rusia obține componente, echipamente și utilaje rare pentru producția de arme”, a spus el, referindu-se la rachete balistice, drone și sisteme de comunicații.

Zelenski a îndemnat partenerii occidentali să continue să se concentreze asupra limitării producției rusești de armament, pe care a descris-o drept una dintre cele mai eficiente căi de a-l determina pe Kremlin să accepte un acord de pace.

„Sancțiunile noastre ucrainene cu bătaie lungă funcționează, producția rusă de armament este la îndemâna noastră și, mai ales, acest efort trebuie sprijinit de parteneri din punct de vedere juridic, economic și politic”, a adăugat el.

Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă comună cu premierul irlandez Micheál Martin, la Dublin, la doar câteva ore după încheierea negocierilor trilaterale dintre Ucraina, Rusia și SUA de la Abu Dhabi.

Disputa anterioară privind doi oligarhi

Noua rundă de sancțiuni vine după o dispută între mai multe state membre privind scoaterea de pe liste a doi oligarhi ruși apropiați de președintele Vladimir Putin, Alișer Usmanov și Mihail Fridman.

Usmanov, om de afaceri miliardar rus născut în Uzbekistan, și-a construit averea prin investiții în tehnologie, metale și minerit și se afla pe lista neagră de la începutul războiului declanșat de Rusia în 2022.

Fridman, om de afaceri israeliano-rus născut în Ucraina, este cofondator al Alfa Bank, cea mai mare bancă privată din Rusia.

La 11 septembrie, UE nu a reușit să convină asupra prelungirii sancțiunilor, după ce Franța s-a alăturat Slovaciei în cererea de modificare a listei persoanelor vizate, solicitând eliminarea lui Fridman și a lui Usmanov. Cum negocierile erau blocate, blocul comunitar a prelungit măsurile existente cu o săptămână, la 14 septembrie.

În cursul mai multor reuniuni ale ambasadorilor UE, Slovacia s-ar fi opus reînnoirii sancțiunilor pentru cei doi oligarhi, cerând totodată menținerea intervalului de șase luni. Parisul a prezentat demersul de a-i scoate de pe listă drept un „compromis politic”. La 21 septembrie, ambasadorii UE au ajuns în cele din urmă la un acord.

Mai multe țări au impus propriile sancțiuni după eliminarea de pe listă

În schimbul scoaterii lui Usmanov și Fridman de pe listă, restricțiile pentru celelalte entități și persoane, inclusiv înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie, au fost prelungite pentru încă trei ani, în loc de intervalul obișnuit de șase sau 12 luni.

Riga a impus ulterior propriile restricții financiare și de intrare asupra ambilor, angajându-se să folosească toate instrumentele juridice disponibile pentru a menține înghețate fondurile acestora în Letonia. Estonia a introdus, la rândul ei, sancțiuni naționale împotriva celor doi. Marea Britanie s-a distanțat și ea de Bruxelles, menținându-și propriile sancțiuni asupra lui Usmanov și Fridman.

UE adoptase anterior, în iulie, al 21-lea pachet de sancțiuni, care viza alte nave din flota fantomă a Rusiei, instituții financiare și companii care sprijină efortul de război al Moscovei.