Nicuşor Constantinescu, apărat în intanţă de Alina Bica, fosta şefă DIICOT

Alina Bica este implicată în mai multe dosare penale FOTO Mediafax

Alina Bica, fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), îl va apăra în faţa magistraţilor Curţii Supreme pe Nicuşor Constantinescu în dosarul Centrului Militar Zonal.

„Am depus delegaţie de reprezentare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a declarat Alina Bica pentru Mediafax.

Pe 29 iunie, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Centrului Militar Zonal, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă. 

Nicuşor Constantinescu a apelat însă la o cale extraordinară de atac şi a contestat decizia la Curtea Supremă.

Constantinescu a fost  trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în aprilie 2014, fiind acuzat de abuz în serviciu în formă continuată după ce mai mulţi ani nu a finanţat Centrul Militar Zonal Constanţa.

Acuzaţiile procurorilor

Concret, el este suspectat că în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, cu ştiinţă şi în exercitarea atribuţiilor care decurgeau din calitatea de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în mai multe rânduri nu şi-a îndeplinit sau şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos obligaţiile legale. 

„Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, inculpatul nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii”, se arăta în documentele DNA.

De asemenea, el ar fi încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, „fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii”.

Concret, începând cu anul 2009, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi încetat finanţarea achiziţionării unor materiale cum ar fi corpuri de iluminat, papetărie, birotică, asigurări RCA, inspecţie tehnică periodică, piese de schimb, taxe de drum, combustibil, materiale igienico – sanitare, asta deşi reprezentanţii Centrului Militar Zonal Constanţa ar fi cerut aceste bunuri instituţiei conduce de Constantinescu.

Procurorii arată că tot din 2009 nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, ar fifost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate.

Hotărâri de evacuare a Centrului Militar Zonal

În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două Hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

„În anul 2010, ar fi fost reziliat şi contractul cu firma care asigura service-ul sistemelor de securitate, respectiv al camerelor video cu circuit închis, sistemul anti-efracţie şi sistemul de avertizare împotriva incendiilor. Deşi sediul a suferit deteriorări importante, iar conducerea Centrului Militar Zonal a solicitat efectuarea reparaţiilor urgente, Consiliul Judeţean ar fi refuzat să dea curs acestei solicitări”, spun anchetatorii.

Procurorii arată că Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, instituţia fiind ulterior păzită de personalul unităţii, deşi în interior era armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate.

Din aceste motive, angajaţii Centrului Militar Zonal ar fi fost nevoiţi să-şi procure singuri şi pe cheltuiala lor materialele necesare desfăşurării activităţii, fiind nevoiţi să se deplaseze în interes de serviciu cu autoturismele proprii.

DNA precizează că activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost, astfel, serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea, de către inculpat, a contractelor prin care acestea erau asigurate.

„Spre exemplu, în anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu suma de 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată Centrului Militar Zonal de la bugetul Unităţii Administrativ Teritoriale Constanţa a fost 0 lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 lei pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi”, arată procurorii.

Aceştia mai precizează că sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

„Cu toate acestea, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi cheltuit sume foarte mari de bani atât cu titlu de ajutoare sociale către persoane fizice cât şi cu titlu de alocaţii din bugetul Unităţii Administrativ Teritoriale Constanţa către persoane juridice de drept privat”, mai arată DNA.

Aceste acţiuni, de care este acuzat Nicuşor Constantinescu, au produs un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 lei.