Muncesc pe rupte, dar sunt invalizi în acte

Unu din patru locuitori din satul Mesteacănul apare pe listele beneficiarilor de ajutor de handicap şi primește lunar indemnizaţie. „Dacă toată lumea ia ajutor pentru hadicap, eu de ce să nu fac dosar?“, spune o localnică. Primarul comunei confirmă: peste 70% din beneficiari sunt de fapt sănătoşi tun.

Aproape 800 de persoane din cei 4.000 de localnici, câţi numără populaţia comunei Vizantea - Livezi, sunt înregistrate la Primărie ca beneficiari ai unei indemnizaţii de handicap. Deşi au toate adeverinţele medicale necesare, primarul comunei, Fănică Ciobotaru, susţine că cei mai mulţi nu suferă de niciun handicap.

„Sunt mulţi dintre ei cu indemnizaţie de nevăzători şi merg în viteză cu căruţa pe drum. Sunt şi mulţi tineri, au între 30 şi 50 de ani. Merg la prăşit şi iau opt sute de lei de persoană pe lună", a declarat edilul.

Consilierul - poştaş cu indemnizaţie

Un consilier local al comunei Vizantea - Livezi şi dirigintele Poştei, în acelaşi timp, figurează, de asemenea, pe lista beneficiarilor. Gheorghe Norocea s-ar încadra în gradul doi de dizabilităţi, după ce, în urmă cu câţiva ani, şi-a rupt un picior. Bărbatul nu recunoaşte că ar primi vreun ban pentru problemele sale de sănătate, însă este sigur că mulţi consăteni iau pe nedrept o astfel de indemnizaţie.

„Eu nu primesc indemnizaţie pentru handicap şi nu am avut niciodată aşa ceva. Dar ştiu cine ia ajutor şi cred că doar 30% au probleme de sănătate cu adevărat", a spus Norocea. Soţia sa recunoaşte însă că a vrut să mai facă rost de un ban în casă depunând un dosar la Direcţia de Protecţie Socială a judeţului. „Am încercat acum un an să luăm ajutor pentru persoane cu handicap şi am primit atunci 330 de lei, dar atât. Dacă toată lumea ia, eu de ce să nu fac, dacă doctorii de la Focşani dau imediat adeverinţe că eşti bolnav?! În funcţie de câţi bani le dai, la fel îţi fac şi ei actele să iei ajutor", a explicat Niculina Norocea (50 de ani), şi ea angajată la Oficiul Poştal din comună.

Ajutor pentru degetul tăiat

Un alt beneficiar al indemnizaţiei, Dumitru Chioşmag (55 de ani) ia lunar de la stat 250 de lei pentru că şi-a tăiat un deget în trecut. Astfel, potrivit actelor, primeşte indemnizaţie pentru handicap, dar omul cară lemne cu motoscuterul. „E dreptul meu! Ce vă interesează?", a spus Chioşmag. Edilul comunei se plânge acum că în plină criză, când Guvernul scade din pensii, Primăria din Vizantea - Livezi plăteşte 400.000 de lei anual pentru 59 de indemnizaţii de însoţitori, restul de 33 de milioane de lei fiind suportat de Ministerul Muncii. Anual, administraţia locală colectează taxe şi impozite de numai 200.000 de lei.

Ar vrea să nu mai scoată atât de mulţi bani din buget pentru „suferinzii" comunei, dar spune că nu are încotro. „Nu eu hotărăsc. Dacă lista vine de la Direcţia de Protecţie Socială, eu nu pot să mă opun. Şi banii vin direct de la stat. Din bugetul local plătesc doar cei 59 de insoţitori ai persoanelor cu handicap grav, la care handicapul se vede clar", a declarat Fănică Ciobotaru.

Timiş: ajutoare tăiate

Pe de altă parte, în capătul opus al ţării, în judeţul Timiş, mii de persoane care figurează ca persoane cu dizabilităţi îşi vor pierde ajutoarele. Asta după ce s-a constatat că orbii conduc fără probleme sau şchiopii îşi pierd timpul pe terenul de fotbal. Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş a declanşat o campanie de verificare a dosarelor asistaţilor social, iar rezultatele sunt incredibile.

„Cele mai multe nereguli, în ceea ce priveşte persoanele cu handicap, le-am descoperit în zona Buziaş. Este inadmisibil ca, în condiţiile unei medii de 3% pe ţară, în multe localităţi din Timiş această cifră să fie cel puţin dublă", a explicat directoarea ITM, Cornelia Corescu. (A mai contribuit Mirela Vlăduţi)

Orbi cu permis auto

Botoşănenii Agafia Constantin (73 de ani), Maria Ţivlică (72 de ani), Dumitru Cojocariu (51 de ani) şi Elena Huţu (64 de ani), rude între ei, s-au pensionat în 2005 pe caz de boală. În urmă cu cinci ani, toţi au primit certificate de nevăzători, gradul I, de la acelaşi medic, oftalmologul Gabriel Oprişanu.

Diagnosticul pus celor patru presupune ca ei să vadă cel mult nişte umbre. În realitate, „orbii" văd foarte bine, se întreţin singuri, se uită la televizor, au grijă de gospodărie. Toţi primesc şi pensie de boală de 754 de lei lunar. Reţeta-minune a pensionării lor o ştie cel mai bine Fănica Cojocariu, angajată ca şi consultant la Direcţie. Veriga dintre cei patru este soţie, fiică sau nepoată cu „orbii" din acte.

Dumitru, soţul Fănicăi Cojocariu, deşi orb, a avut până recent carnet de şofer. „Are permis de conducere din 1980, iar în anul 2008 l-a preschimbat", a declarat Teodor Orhei, ofiţer în cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Botoşani. După ce „Adevărul" a scris în urmă cu mai bine de o lună de acest caz, Cojocariu şi-a predat permisul la Poliţie.

Cei patru orbi din acte au intrat în vizorul şefilor Direcţiei de Asistenţă Socială Botoşani, care le-au luat la verificat dosarele şi le-au cerut noi expertize medicale. Alţi 500 de botoşăneni cu diverse certificate de handicap incompatibile cu şofatul au fost somaţi să predea permisele auto. Până vor prezenta noi adeverinţe medicale, li s-a eliberat o adeverinţă provizorie de condus maşina. Tot la Botoşani, trei nevăzători deţin permis de portarmă. (Alex Chirilă)

Acordarea ajutoarelor sociale va fi limitată

Peste nouă milioane de români primesc unul sau mai multe ajutoare sociale. Suma totală cheltuită anual de către stat pentru acordarea celor peste 50 de tipuri de astfel de ajutoare se ridică la aproximativ 2,4 miliarde de euro.

În prezent, pentru încadrarea în grad de handicap, beneficiarii trebuie să depună o cerere, referate de la medici specialişti care atestă afecţiunea, scrisoare medicală de la medicul de familie, anchetă socială de la Primărie, copie după buletin şi dovada investigaţiilor paraclinice.

„Pentru afecţiuni vizuale este necesară examinarea câmpurilor vizuale, iar pentru cele psihice se cere şi examenul psihologic. Persoana în cauză este examinată de către Serviciul de Evaluare Complexă pentru Persoane cu Handicap Adulte care face propunerea pentru încadrarea în grad. Apoi, înaintează dosarul către Comisia de Evaluare Complexă care hotărăşte gradul de încadrare", declară Daniela Nicolaş, director general adjunct în cadrul Direcţia Pentru Protecţia Persoanelor Adulte cu Handicap.

„Se consideră handicap bolile care apar la naştere sau în prima tinereţe, adică până la 26 de ani, la care se adaugă afecţiunile rare, precum cancerul, încadrat în grad de handicap grav sau accentuat, indiferent de vârstă, sau scleroza multiplă", a completat George Marinescu, şeful Comisiei de Evaluare Complexă.

Ministerul Muncii s-a angajat să elaboreze, până la sfârşitul lui 2010, un Cod al asistenţei sociale, care ar urma să pună ordine în sistem. Codul va limita numărul de prestaţii sociale pe care le încasează un asigurat, precum şi suma totală pe care o poate primi o familie, prin cumulul de ajutoare sociale. (Mariana Bechir)