Motivul real al efectelor nocive provocate de gazele lansate de jandarmi împotriva protestatarilor de la mitingul diasporei

Gazele folosite de Jandarmerie pentru dispersarea participanţilor la mitingul diasporei sunt considerate neletale, dar numai dacă sunt folosite în condiţiile producătorului. Altfel, gazele lacrimogene, cod CS, pot produce vătămări grave care pot ajunge şi la amputări, pot cauza edemul pulmonar, afectarea hepatică sau cardiacă şi hemoragii interne, pot provoca avortul spontan sau chiar decesul.

Tocmai din această cauză, CS (gazul lacrimogen, substanţă activă o-clorobenziliden malononitril, lansat de forţele de ordine cu spray de mână, pulverizator de capacitate mărită sau grenadă) este un agent chimic interzis în război în conformitate cu Convenţia privind armele chimice semnată, în 1993, la Geneva. „Gazele lacrimogene sunt caracterizate de documentul internaţional ca un agent de război chimic şi astfel sunt interzise să fie folosite în conflicte militare, dar sunt utilizate frecvent împotriva civililor. Este total illogic. Gazele lacrimogene acţionează asupra sistemului nervos", atrage atenţia Sven-Eric Jordt, expert al Facultăţii de Medicină a celebrei Universităţi Yale, citat de Washington Post.

Însă atunci când este folosit corect, în doze mai mici şi desfăşurat în spaţii deschise, efectele sale sunt mai mult sau mai puţin inofensive.

Urmări grave, chiar tragice

Dar uneori lucrurile nu merg aşa cum scrie în regulamente. „Utilizarea de gaze lacrimogene la anihilarea unor mişcări civile a demostrat că, deseori, această armă este folosită fără discernământ“, a scris, la rândul lui, cercetătorul Howard Hu în Journal of American Medical Association . „Au fost documentate leziuni traumatice grave cauzate de explozii ale grenadelor CS în imediata apropiere a demonstranţilor", mai spune specialistul.

Este şi cazul lui Doru Oprea care, în seara de 10 august, a fost rănit la coapsă, A fost transportat la Spitalul Municipal din Bucureşti unde i s-a extras din picior un rest dintr-o grenadă cu gaze lacrimogene.

Howard Hu a mai precizat în lucrare, că în unele cazuri, expunerea masivă la CS poate fi şi letală.

Oricum, efectul letal al CS chiar şi asupra unor cetăţeni sănătoşi a fost demonstrat de incidentul din Cairo din anul 2013 când, în urma unei astfel intervenţii excesive cu CS, 37 de oameni au decedat. La fel, în Bahrain, în 1012, folosirea CS împotriva manifestanţilor a produs câteva decese. 

În plus,  la 19 aprilie 1993, FBI a pulverizat gaze lacrimogene într-un campus din Waco care găzduia secta davidienilor. A urmat un incendiu în urma căruia clădirea a fost distrusă. În final, s-a constatat decesul a 75 de persoane, inclusiv 28 de copii. Ulterior, anchetatorii au scris într-un raport că "există o posibilitate ca acest tip de expunere la CS să contribuie în mod semnificativ sau chiar să producă efecte letale".

Jandarmeria nu spune câtă muniţie a folosit

În acest context, un specialist CBRN (Chemical, biological, radiological and nuclear defense) contactat de “Adevărul” a explicat că efectele CS folosite masiv la la mitingul diasporei au fost amplificate de faptul că Piaţa Victoriei este înconjurată de clădiri foarte înalte transformând-o astfel într-o incintă semideschisă, ţinând pe loc substanţele lacrimogene. 

Apoi, este strict interzisă tragerea direct spre persoane. De altfel producătorii muniţiei CS precizează pe dozele livrate că o astfel de tragere poate avea consecinţe grave sau chiar fatale.

În plus, efectele gazelor sunt amplificate şi de temperaturile foarte mari şi de umezeala excesivă din atmosferă. Toate aceste circumstanţe care amplifică efectele CS asupra manifestanţilor, inclusiv tragerea directă spre manifestanţi sau folosirea tunurilor de apă, s-au înregistrat la mitingul diasporei.

“Adevărul” a solicitat, oficial, Jandarmeriei Române cantităţile de substanţe CS folosite în timpul intervenţiei, pe fiecare tip de muniţie, dar până la închiderea ediţiei nu am primit un răspuns.

Huliganul care a furat pistolul jandarmeriţei l-a şi folosit 

Anchetele deschise în urma evenimentelor de la mitingul diasporei continuă. În cursul zilei de ieri reprezentanţii Poliţiei Capitalei au dezvăluit unde au găsit ofiţerii Serviciului Omoruri arma ce i-a fost furată jandarmeriţei în seara zilei de 10 august. În plus, oamenii legii au dezvăluit că aceasta a şi fost folosită după ce a fost furată. Mai exact, bărbatul care a furat pistolul Carpaţi de calibru 7,65 mm a tras două focuri în aer, în câmp deschis, poliţiştii descoperind la locul indicat de individ şi unul dintre tuburile cartuşelor folosite. De altfel, anchetatorii au fost duşi la locul în care era îngropat pistolul, pe marginea unei bălţi din localitatea Petrechioaia, judeţul Ilfov chiar de autorul furtului. Arma a fost îngropată acolo încă de sâmbătă, a mărturisit acesta. De asemenea, poliţiştii au găsit lângă armă şi patru cartuşe integrale, netrase. De altfel, găsirea armei a făcut-o şi pe Carmen Dan să-l „reevalueze” pe şefului Serviciului Omoruri, Radu Gavriş. Şefa de la Interne i-a mulţumit acestuia pentru „profesionalismul şi determinarea” cu care s-a acţionat pentru recuperarea pistolului care i-a fost furat femeii jandarm. Asta după ce, la începutul anului, Carmen Dan îi cerea lui Gavriş să facă un pas în spate, pentru că ofiţerul criticase intenţia de modificare în Parlament a Codurilor penale.

Legiştii prelugesc suspansul 

De la medicii legişti nu au venit îmcă veşti despre cauza morţii lui Ilie Gâzea de 62 de ani care a participat la protestul din 10 august. Autopsia realizată de medicii legişti urmează să stabilească dacă gazele lacrimogene folosite de jandarmi pentru reprimarea protestului i-au agravat acestuia starea de sănătate. Aceasta este şi una din întrebările ridicate de soţia bărbatului decedat. Soţia protestatarului decedat a declarat că acesta i-a relatat că i s-a făcut rău de la gazul lacrimogen. „Mi-a povestit că i-au pulverizat gaze şi i-a dat sânge şi pe nas, şi pe gură”, a declarat soţia acestuia, care a afirmat că înainte să meargă la proteste acesta nu se simţea rău. „Nu, nu se simţea rău. El avea probleme cu inima şi anemia”.