Ministerul Sănătăţii face un pas în spate și instituie excepţii de la aplicarea măsurii privind neplata primei zile de concediu medical. Care sunt acestea

Ministerul Sănătăţii a publicat, vineri, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care instituie excepţii de la aplicarea măsurii privind neplata primei zile de concediu medical, apreciind că, în caz contrar, se ajunge la diminuări repetate ale indemnizaţiei pentru mai multe categorii de bolnavi.

Modificări în modul de acordare a concediilor medicale FOTO: Adevarul

Ministerul Sănătăţii a publicat, vineri, proiectul pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.

”În forma actuală a reglementării, diminuarea indemnizaţiei se aplică pentru fiecare certificat de concediu medical emis, indiferent dacă acestea sunt eliberate pentru acelaşi episod de boală, în mod succesiv, conform protocoalelor medicale şi evoluţiei clinice a pacientului. Această abordare conduce, în practică, la diminuări repetate ale indemnizaţiei pentru aceeaşi perioadă de incapacitate temporară de muncă, ceea ce depăşeşte scopul iniţial al măsurii şi generează efecte disproporţionate”, arată iniţiatorii în Nota de fundamentare.

Potrrivit acestora, această situaţie afectează toate categoriile de asiguraţi, în mod deosebit bolnavii din următoarele categorii:

1. pacienţii cu boli cronice, care necesită monitorizare permanentă şi concedii medicale acordate etapizat;

2. pacienţii cu afecţiuni oncologice sau hematologice, pentru care tratamentele sunt structurate în cicluri succesive, impunând eliberarea mai multor certificate de concediu medical pentru aceeaşi afecţiune;

3. bolnavii incluşi în programele naţionale de sănătate, ale căror tratamente sunt strict reglementate prin protocoale terapeutice;

4. femeile însărcinate şi femeile aflate în concediu de risc maternal, care beneficiază de un regim special de protecţie, potrivit legislaţiei naţionale şi europene.

”Aplicarea diminuării indemnizaţiei pentru fiecare certificat medical succesiv conduce la pierderi financiare repetate pentru aceste categorii de persoane, afectând stabilitatea lor financiară într-o perioadă în care costurile asociate tratamentului medical şi îngrijirii sunt deja ridicate. În cazul pacienţilor vulnerabili, există riscul real ca aceste pierderi să determine renunţarea la tratament, amânarea prezentării la medic sau nerespectarea indicaţiilor medicale, cu consecinţe negative asupra stării de sănătate şi asupra sănătăţii publice”, se mai arată în Nota de fundamentare.

Norme pentru femeile însărcinate

În ceea ce priveşte femeile însărcinate şi cele aflate în concediu de risc maternal, potrivit iniţiatorilor OUG, ”diminuarea indemnizaţiei contravine principiilor de protecţie a maternităţii şi sănătăţii femeii, consacrate atât în legislaţia naţională, cât şi în actele normative europene privind securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi egalitatea de tratament”.

”O situaţie distinctă o reprezintă persoanele asigurate care beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare continuă sau de zi. În cazul acestora, concediul medical este indisolubil legat de perioada de internare, iar incapacitatea temporară de muncă este determinată exclusiv de necesitatea efectuării tratamentului medical sub supraveghere spitalicească. Aplicarea diminuării indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate pentru fiecare certificat de concediu medical eliberat în aceste situaţii generează efecte disproporţionate, având în vedere că pacienţii internaţi nu au posibilitatea de a desfăşura activitate profesională şi nu pot influenţa durata sau structura internării, aceasta fiind stabilită strict pe criterii medicale”, se mai arară în documentul citat.

Potrivit acestuia, diminuarea indemnizaţiei în perioada spitalizării afectează în mod direct securitatea financiară a acestor persoane, amplifică vulnerabilitatea socială asociată stării de sănătate şi poate crea dificultăţi reale în acoperirea cheltuielilor curente pe durata tratamentului.

”În absenţa unei reglementări exprese, există riscul aplicării neunitare a măsurii şi al afectării accesului efectiv la servicii medicale spitaliceşti, ceea ce impune necesitatea intervenţiei normative propuse. Totodată, aplicarea neunitară a prevederilor privind diminuarea indemnizaţiei a generat dificultăţi administrative pentru angajatori şi pentru casele de asigurări de sănătate, în special în ceea ce priveşte calculul indemnizaţiilor şi decontarea sumelor aferente din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În lipsa unei intervenţii normative imediate, aceste disfuncţionalităţi riscă să se accentueze, afectând în mod disproporţionat categoriile vulnerabile de asiguraţi, continuitatea tratamentelor medicale şi încrederea în sistemul de asigurări sociale de sănătate”, se mai arată în document.

OUG supusă dezbaterii publice propune modificarea şi completarea art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2025, în vederea corectării efectelor neintenţionate generate de aplicarea actuală a măsurii de diminuare a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit acestora, această măsură are ca efect:

1. eliminarea penalizării repetate a asiguraţilor pentru aceeaşi afecţiune;

2. asigurarea unui tratament echitabil între persoanele aflate în situaţii medicale similare;

3. corelarea reglementării cu realităţile medicale, în care concediile medicale sunt adesea eliberate succesiv, în funcţie de evoluţia stării de sănătate şi de protocoalele terapeutice;

4. reducerea impactului financiar negativ asupra pacienţilor care, prin natura bolii, necesită perioade îndelungate de incapacitate temporară de muncă.

Alte modificări

Totodată, proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede exceptarea de la aplicarea diminuării indemnizaţiei pentru următoarele categorii de concedii medicale:

1. concediile medicale de risc maternal;

2. concediile medicale pentru maternitate;

3. concediile medicale acordate pacienţilor incluşi în programele naţionale de sănătate;

4. concediile medicale acordate pe durata perioadelor în care persoanele asigurate beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare continuă sau de zi.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, prin instituirea acestor excepţii se urmăreşte:

1. asigurarea unui nivel adecvat de protecţie pentru femeile însărcinate şi pentru cele aflate în concediu de risc maternal, în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu directivele europene privind protecţia maternităţii, sănătatea şi securitatea la locul de muncă;

2. protejarea pacienţilor cu afecţiuni oncologice, hematologice, autoimune sau alte boli grave, incluşi în programele naţionale de sănătate, ale căror tratamente sunt de regulă complexe, de lungă durată şi etapizate;

3. prevenirea riscului de întrerupere a tratamentelor medicale sau de agravare a stării de sănătate, ca urmare a diminuării repetate a veniturilor persoanelor aflate în incapacitate temporară de muncă.

Modificările propuse sunt necesare pentru prevenirea afectării disproporţionate a veniturilor pacienţilor vulnerabili; eliminarea disfuncţionalităţilor apărute în aplicarea prevederilor OUG nr. 91/2025; asigurarea continuităţii tratamentelor medicale pentru pacienţii oncologici şi pentru cei cu boli cronice; creşterea predictibilităţii şi uniformităţii în aplicarea normelor privind calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate şi evitarea apariţiei unor tensiuni sociale şi instituţionale generate de interpretări diferite şi de aplicarea neunitară a reglementărilor în vigoare.

”De asemenea, prin exceptarea concediilor medicale acordate pe perioada spitalizării de la aplicarea diminuării indemnizaţiei, se urmăreşte protejarea pacienţilor aflaţi în situaţii de vulnerabilitate medicală severă, pentru care incapacitatea temporară de muncă este determinată exclusiv de necesitatea internării şi a efectuării tratamentului medical sub supraveghere de specialitate. Această măsură asigură un tratament proporţional şi echitabil, având în vedere că pacienţii internaţi nu pot influenţa durata spitalizării şi nu au posibilitatea de a desfăşura activitate profesională sau de a obţine venituri din muncă pe perioada internării”, mai arată mInisterul Sănătăţii.

Potrivit instituţiei citate, stabilirea unui termen pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare este necesară pentru asigurarea unei aplicări imediate, unitare şi coerente a modificărilor introduse.

”Instituirea termenului de 30 de zile pentru aprobarea normelor metodologice are ca scop prevenirea disfuncţionalităţilor administrative, asigurarea predictibilităţii pentru angajatori şi pentru casele de asigurări de sănătate, precum şi garantarea accesului efectiv al persoanelor asigurate la drepturile de protecţie socială reglementate prin prezenta ordonanţă de urgenţă Prin aceste schimbări se realizează o mai bună corelare între obiectivele de sustenabilitate financiară ale sistemului de asigurări sociale de sănătate şi necesitatea protejării drepturilor fundamentale ale asiguraţilor, în special ale categoriilor aflate în situaţii de vulnerabilitate medicală”, a mai transis Ministerul Sănătăţii.