Minele aflate în derivă în Marea Neagră, subiect de ceartă între MApN și Ambasada Rusiei la București

Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ambasada Rusiei la București au postat mai multe mesaje în care se contrazic în ceea ce privește proveniența minelor în derivă din Marea Neagră.

Controversa privește proveniența minelor în derivă din Marea Neagră FOTO Arhivă

Ministerul Apărării Naționale a acuzat, vineri, că „situația creată de minele marine în derivă din acvatoriul Mării Negre au la origine exclusiv acțiunile Federației Ruse împotriva unui stat suveran și independent, Ucraina, fapt bine cunoscut de reprezentanții Ambasadei Federației Ruse la București.”

„Încercările repetate de a distrage atenția opiniei publice de la cauzele evidente ale amenințărilor de la Marea Neagră sunt doar manifestări ale intenției Federației Ruse de a distorsiona realitatea”, a mai transmis MApN.

Afirmațiile vin după ce Ambasada Rusiei la București a susținut, cu o zi în urmă, că „minele marine în derivă din acvatoriul Mării Negre au exclusiv origine ucraineană și nu au nicio legătură cu Rusia, fapt bine cunoscut de specialiștii Ministerului apărării”.

„Încă din martie 2022, Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei avertiza că 420 de mine marine ancorate produse în prima jumătate a secolului XX au fost instalate de forțele navale ale Ucrainei la accesul către porturile Odessa, Oceakov, Cernomorsk și Iujnîi. Din cauza furtunilor, cablurile care legau minele de ancorele de fund s-au rupt, după care acestea s-au deplasat liber (au derivat) în partea de vest a Mării Negre și în strâmtoarea Bosfor”, a transmis Ambasada Rusiei.

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a anunţat recent că România poate participa la dezescaladarea situaţiei din Strâmtoarea Ormuz cu ofiţeri de stat major, cu schimb de informaţii sau chiar „cu personal care a căpătat experienţă în ultimii ani pe zona de deminare”, după incidentele care au apărut în Marea Neagră.

„Evident că ne-am pus și noi problema la Ministerul Apărării cam care ar fi posibilitățile potențiale cu care noi am putea contribui acolo. Am căpătat ceva experiență suplimentară față de cea pe care o aveam în zona de deminare, având în vedere ultimii ani cu minele din Marea Neagră din partea Federației Ruse. Avem ofițeri de stat major care pot contribui cu capacitatea tehnică de programare a lucrurilor de acolo, cu chestiuni tehnice, militare care pot ajuta la o astfel de operațiune. Avem scafandrii militari de mare adâncime care au experiență și e posibil să fie nevoie de acțiuni și subacvatice care să implice scafandrii. Sunt lucruri potențiale pe care România le-ar putea implica, dacă se va duce la concluzia că va fi nevoie de așa ceva”, a precizat ministrul Apărării.