MAI vrea să introducă 16 noi droguri sintetice pe lista substanțelor interzise

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a organizat, marţi, 12 mai, o dezbatere publică pe marginea unui proiect de lege care prevede introducerea unor noi droguri sintetice pe lista substanţelor interzise.

Vor fi introduse 16 substanţe noi/FOTO: Shutterstock

Prin proiectul de act normativ se are în vedere introducerea unui număr de 16 noi substanţe, prin completarea tabelelor din Legea nr. 143/2000, precum şi implicarea Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române în identificarea unor substanţe în probele provenite din capturile de droguri, scrie Agerpres.

Proiectul de lege prevede ca anumite cantități de droguri sau substanțe cu efect psihoactiv să poată fi folosite în scop educațional și pentru cercetare științifică. Acestea ar putea fi date și instituțiilor care antrenează câini sau alte animale pentru depistarea drogurilor, chiar înainte de o decizie definitivă a instanței.

Totodată, proiectul stabilește că toate contraprobele vor fi păstrate timp de 10 ani după confiscarea definitivă, termen care nu există în legislația actuală.

O altă modificare vizează introducerea participării la distrugerea drogurilor/produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive a unor specialişti din cadrul formaţiunilor teritoriale specializate în prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române şi a unor gestionari ai camerelor de corpuri delicte din cadrul Poliţiei Române.

Agenția Uniunii Europene privind Drogurile a evaluat riscurile asociate substanțelor 2-MMC, NEP și 4-BMC, iar Comisia Europeană a propus includerea acestora în categoria drogurilor din cauza pericolelor pentru sănătatea publică.

Substanțele 2-MMC și NEP au fost asociate cu mai multe decese și cazuri de intoxicație în statele membre ale UE. În cazul 2-MMC au fost raportate opt decese, iar pentru NEP, 63 de decese.

Substanța 4-BMC a fost identificată în mai multe state europene, însă până acum nu au fost raportate decese sau intoxicații asociate acesteia.

În prezent, instituţiile medico-legale efectuează determinări instrumentale ale substanţelor psihoactive uzuale pe probe de sânge şi urină recoltate de la conducători auto, persoane decedate sau în alte situaţii relevante, prin tehnici de cromatografie (cromatografie de gaze şi cromatografie lichidă).

Tehnicile utilizate presupun folosirea de materiale de referinţă echivalente substanţelor ce urmează a fi determinate în probele biologice.

„Deşi unele instituţii medico-legale au achiziţionat de la firme de specialitate standarde de substanţei noi, lista de standarde disponibile este limitată şi nu poate ţine pasul cu tendinţele de consum din România, care se modifică frecvent.

Prin urmare, pentru extinderea screening-ului toxicologic este utilă primirea unor eşantioane din astfel de substanţe, provenite din cele ridicate în vederea confiscării de către structurile Ministerului Afacerilor Interne şi, având în vedere frecvenţa cu care se schimbă tendinţele de consum, este necesară primirea unor astfel de substanţe cu celeritate, anterior soluţionării definitive a unei cauze penale, astfel încât să se evite situaţia în care testele rapide să reacţioneze pozitiv la o substanţă, însă rezultatul să nu poată fi confirmat în testele de laborator”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.