Judecătorii îi cer lui Nicuşor Dan să retrimită Parlamentului legea privind pensiile de serviciu. Îl acuză pe Bolojan de „mentalitate stalinistă”
0Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) solicită preşedintelui Nicuşor Dan să retrimită în Parlament, spre reexaminare, Legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
Judecătorii susţin că reexaminarea este „esenţială” pentru garantarea dreptului cetăţenilor la o justiţie independentă şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
„Din declaraţiile publice ale mai multor reprezentanţi ai partidelor aflate în prezent la guvernare, adoptarea acestei legi nu reprezintă, în realitate, o corecţie adusă sistemului pensiilor de serviciu, ci este o pedeapsă aplicată judecătorilor de către puterea executivă în vederea subordonării acestora şi obţinerii unor soluţii judecătoreşti agreate de guvern în cauzele în care cetăţenii se judecă cu statul”, consideră judecătorii.
UNJR susţine că legea a fost adoptată într-un climat de presiune publică intensă asupra sistemului judiciar, însoţit de „campanii de denigrare, fake news şi dezinformare” la adresa magistraţilor. În cererea adresată preşedintelui Dan, UNJR atrage atenţia că actul normativ nu reprezintă o reformă autentică a sistemului de pensii, ci este „o măsură cu caracter punitiv”, menită să exercite presiuni asupra judecătorilor şi să influenţeze soluţiile pronunţate în cauzele în care cetăţenii se judecă cu statul.
În acest context, UNJR invocă declaraţii ale unor lideri politici din coaliţia de guvernare ce susţin această concluzie.UNJR consideră deosebit de gravă afirmaţia premierului Ilie Bolojan potrivit căreia competenţele din justiţie ar fi „delegate” de lumea politică: “[…] cei care au în responsabilitate din interiorul sistemului de justiţie, căruia lumea politică i-a delegat, practic, competenţele de a interveni, de a corecta, trebuie să-şi facă datoria […].“
”Convingerea premierului Ilie Bolojan că puterea judecătorilor de a decide în cauzele cu care sunt sesizaţi este delegată acestora de către «lumea politică» reflectă mentalitatea stalinistă a acestuia în raporturile dintre puterea executivă şi puterea judecătorească, în care Partidul era cel care decidea ce hotărâri judecătoreşti trebuie pronunţate de către judecători, care sunt corecte şi care nu“, se arată în solicitarea UNJR.
Judecătorii arată în cadrul scrisorii trimise preşedintelui că ideea că judecătorii „servesc statul” sau că puterea lor este delegată de clasa politică „reia o logică stalinistă similară: magistratul nu mai este garantul drepturilor cetăţeanului în raport cu statul, ci un executant al voinţei guvernamentale”. Or, într-un stat de drept, judecătorul este chemat să aplice legea chiar şi împotriva intereselor statului, atunci când acesta încalcă drepturi sau libertăţi.De asemenea, UNJR critică şi declaraţiile senatorului USR Cristian Ghinea privind necesitatea scoaterii CSM „de sub controlul magistraţilor”, precum şi poziţiile exprimate de ministrul Apărării Radu Miruţă în contextul pensiilor de serviciu”.
UNJR consideră că astfel de mesaje întăresc percepţia că modificările legislative sunt o sancţiune aplicată judecătorilor pentru soluţii considerate nefavorabile puterii politice, inclusiv în cauze penale sensibile. Judecătorii subliniază că cetăţenii se adresează instanţelor inclusiv împotriva statului, guvernului sau altor autorităţi publice. „Dacă magistratul este plasat într-o relaţie de dependenţă faţă de executiv, capacitatea sa de a soluţiona imparţial asemenea litigii este grav afectată. Într-un sistem democratic, justiţia nu serveşte statul sau partidul, ci legea şi drepturile fundamentale ale persoanei”, precizează UNJR.
Judecătorii solicită preşedintelui să îşi exercite rolul constituţional de garant al echilibrului între puterile statului şi să retrimită legea în Parlament pentru o dezbatere reală şi consultarea sistemului judiciar, în acord cu recomandările Comisia de la Veneţia privind modificările ce privesc statutul magistraţilor.
Totodată, asociaţia susţine că legea conţine deficienţe serioase, inclusiv încălcări ale jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, inechităţi între categorii profesionale şi dispoziţii cu caracter retroactiv sau dificil de aplicat. Reexaminarea ar permite corectarea acestor probleme şi ar conferi legitimitate democratică unei reglementări cu impact major asupra sistemului judiciar.
”Modul în care a fost promovată legea privind pensiile de serviciu, lipsa dialogului instituţional şi retorica publică îndreptată împotriva magistraţilor indică faptul că miza nu este reforma pensiilor, ci preluarea controlului asupra justiţiei de către actuala majoritate guvernamentală”, a declarat Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR.
UNJR anunţă că va utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea independenţei justiţiei, subliniind că o justiţie subordonată politic riscă să repete derapaje istorice în care judecătorul servea statul şi partidul, nu cetăţeanul.
CCR spune că legea e constituțională
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte.
CCR precizează, într-un comunicat, că obiecţia ICCJ este „neîntemeiată” întrucât Guvernul şi-a angajat răspunderea cu respectarea Constituţiei.
Marţi, Administraţia Prezidenţială a explicat de ce Nicuşor Dan nu a promulgat legea privind pensiile magistraţilor, după ce judecătorii CCR au declarat-o constituţională, arătând că promulgarea se face doar după primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
”Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la existenţa unor posibile întârzieri în procesul de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, declarată constituţională de Curtea Constituţională în data de 18 februarie 2026, Administraţia Prezidenţială face următoarea precizare: Conform articolului 77, alineatul 3 din Constituţia României, o lege care a făcut obiectul unei sesizări de neconstituţionalitate poate fi promulgată de Preşedintele României doar după primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Potrivit sursei citate, după primirea comunicării din partea CCR, legea va ajunge la Preşedintele României pentru promulgare.
Săptămâna trecută, şi Curţile de Apel din România i-au solicitat preşedintelui Nicuşor Dan să trimită în Parlament o cerere de reexaminare a legii privind pensiile magistraţilor. Ei reclamau că vor fi instituite mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi şi că se ajunge la o situaţie absurdă ca, într-un interval de aproximativ trei ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie în baza legii în vigoare să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pensionat în baza noii legi.
În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea legii.
Legea măreşte treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă. Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
Se încarcă comentariile...
