INTERVIU Planul prin care Putin ar lovi puternic interesele României. Vocea care a anunțat sfârșitul lui Ceaușescu la Europa Liberă dezvăluie tot

Rusia se află într-un adevărat război hibrid cu Occidentul, iar Republica Moldova e un prim obstacol în calea ambițiilor Moscovei. Expert în fostul spațiu sovietic, politologul Vladimir Socor explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, planul prin care Putin ar lovi puternic interesele României.

Vladimir Putin. FOTO: EPA EFE

O delegație moldoveană în frunte cu premierul Dorin Recean începe la Luxembourg primele negocieri oficiale legate de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Procesul nu este însă ireversibil.

Doar o vară ne mai desparte de bătălia pentru Republica Moldova, unde se anunță o confrintare decisivă între actualul președinte, pro europeana Maia Sandu, și oamenii Moscovei.

Alegerile prezidențiale în Republica Moldova sunt programate pe 20 octombrie, iar micul stat din Estul României e cu atât mai important pentru Rusia cu cât războiul din Ucraina nu a decurs chiar așa cum se aștepta Kremlinul. Un eșec în Ucraina, coroborat cu pierderea influenței asupra Chișinăului, ar fi de neconceput pentru ruși.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, Vladimir Socor, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti politici ai Jamestown şi Eurasia Daily Monitor și important expert în spațiul ex-sovietic, explică planurile Rusiei pentru Republica Moldova și felul în care va decurge bătălia între pro europeni și pro ruși.

Specializat în spaţiul est-european, cu precădere pe problemele politice şi conflictele etnice din fostele republici sovietice şi aşa-numitele „conflicte îngheţate“ din zonă, Socor trăieşte de mai bine de 40 de ani în Washington şi la München, iar timp de mai bine de un deceniu a fost una dintre vocile de la Europa Liberă şi a anunţat falimentul regimului Ceauşescu, anticipând nu doar căderea comunismului, ci şi finalul unei ere de tristă amintire pentru estul Europei.

Adevărul: Bătălia pentru Republica Moldova e gata să intre într-o nouă etapă, pe 20 octombrie, odată cu alegerile prezidențiale și cu referendumul programat tot atunci, iar deocamdată Maia Sandu și pro-europeni par în avantaj, după ce Comisia Europeană a decis începerea negocierilor oficiale de aderare la UE. La ce să ne așteptăm, ce soluții ar mai avea rușii?

Vladimir Socor: Ne stau în față referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană și alegerile prezidențiale și parlamentare. Rusia va încerca să le deturneze, sperând să răstoarne guvernarea pro-europeană prin toate metodele subversiunii, posibil și prin violență. Dacă aceste încercări nu vor reuși, Rusia speră să avanseze cu armata până la Odessa, de unde poate trece la măsuri militare contra Republicii Moldova. Și pentru această ipoteză trebuie să fim pregătiți dinainte.

Cine se înfruntă în Republica Moldova

Vorbeam de alegeri, dar înaintea lor există percepția că partidele pro europene sunt mai degrabă dezbinate, în timp ce oamenii Moscovei strâng rândurile. Așa să fie?

Vladimir Socor: Sunt două probleme diferite: a unității taberei pro-europeane/pro-române și a unității taberei pro-rusești. Încep cu tabăra pro-rusească, pentru că ea este prea puțin cunoscută în afara Republicii Moldova, publicul nu prea citește sursele în limba rusă.

Tabăra pro-rusească din Republica Moldova este dezbinată. Rușii până acum nu au reușit să unifice partidele pro-rusești într-un singur bloc. Sunt, de fapt, două blocuri pro-rusești care rivalizează între ele, atât pentru voturi în tabăra pro-rusă, cât și pentru finanțare din Rusia. Unul este blocul partidelor vechi: Partidul Socialiștilor al fostului președinte Igor Dodon aliat cu Partidul Comuniștilor al fostului presedinte Vladimir Voronin. Ei formează o fracțiune parlamentară comună și participă la acțiuni de protest proprii. Dodon, liderul acestui bloc socialisto-comunist, este discreditat la Moscova după ce a pierdut consecutiv trei alegeri-în 2019, 2020, 2021- în ciuda asigurărilor pe care le dăduse Moscovei că va câștiga alegerile. Dodon nu a livrat rezultatele așteptate.

Și cine ar fi favoritul Kremlinului?

Dezamăgit de Dodon și de partidul său, Kremlinul a lansat în 2022 în stil mare proiectul Ilan Șor. De doi ani încoace resursele financiare și ale mass-mediei rusești curg abundent în direcția lui Șor. Acesta a format o întreagă constelație de partide și partidulețe care până recent nu existau, sau existau pe hârtie. Dar acum, iată-le manifestându-se agresiv. Mai mult, Ilan Șor și câteva partide generate de acesta fură voturi de la socialiști și comuniști, fură organizații locale, orășenești și raionale, fură deputați de la Socialiști, folosind banii din Rusia. Dodon și Socialiștii sunt indignați, ei încearcă să convingă Moscova să sprijine Partidul Socialiștilor.

Blocul condus de Ilan Șor, numit Pobeda-Victoria, a ținut congresul de întemeiere anul acesta în 21 Aprilie la Moscova, și încă un congres în 9 Iunie tot la Moscova. Aliata lui Șor, Evghenia Guțul, câștigătoarea alegerilor din Găgăuzia, figureazä ca numărul doi în conducerea blocului Pobeda-Victoria. În sondajele de opinie publică din Republica Moldova, Dodon și Socialiștii sunt în continuare înaintea lui Șor și a partidelor sale. Iar doamna președintă Maia Sandu și partidul PAS sunt cu mult înaintea lui Dodon și a Socialiștilor în sondaje, dar totuși nu au majoritatea absolută.

Electoratul Socialist include o parte a alegătorilor care se consideră a fi moldoveni. Blocul lui Șor se adresează prioritar rusofonilor, celor a căror limbă preferată (sau singura vorbită) este limba rusă, cel mult o treime din totalul alegătorilor din Republica Moldova. Cu această bază politică nu va putea să câștige alegerile parlamentare anul viitor, nu ar putea nici să formeze o minoritate de blocaj în viitorul parlament.

Kremlinul dorește urgent ca toate aceste partide să desemneze un candidat comun pentru alegerea președintelui Republicii Moldova în luna Octombrie a acestui an. Ilan Șor nu poate să candideze deoarece nu a împlinit vîrsta de 40 de ani.

Vladimir Socor

Dezbinați, dar periculoși

Să luăm în calcule scenariul în care partidele pro ruse vor trece peste anumite interese și orgolii și se vor unii. Vedeți riscul să deturneze Moldova de pe drumul său european?

Desigur, atunci ei ar deveni mai periculoși ca număr de voturi, dar mai ales ca potențial de destabilizare în societate. Kremlinul i-a invitat pe liderii și reprezentanții tuturor acestor organizații să se înfățișeze la Forumul Economic Internațional de la Petersburg, la începutul lunii iunie, ca să-i unifice într-o coaliție. Igor Dodon a participat, dar nu a acceptat oferta de unificare. În loc de aceasta, Dodon a declarat în interviewuri pentru mass-media oficială a Rusiei că nu doește să comunice cu Ilan Șor, fără să explice motivele. Motivele sale le-am explicat mai devreme.

Să punem sub lupă și cealaltă tabără, pro europenii conduși de Maia Sandu. De unde vin riscurile și în ce măsură sunt aceste partide pro europene dispuse să o susțină pe Maia Sandu și partidul ei?

În tabăra pro-europeană avem majoritatea parlamentară formată de partidul PAS, condus neoficial de doamna președintă. Spre deosebire de toate majoritățile parlamentare dinainte de 2021, cea a PAS-ului este ne-coruptă, ne-traseistă, disciplinată, dedicatä misiunii sale.

Între timp, au apărut o sumedenie, eu am numărat vreo zece, partiduțe care se declară pro-europene, dar se situează în opoziție față de doamna Sandu și față de guvernare. Aceste partidulețe întrunesc în sondajele de opinie 1%, 2%, cel mult 3%, dar sunt foarte dornice să ajungă în parlament, sperând să sustragă voturi de la partidul PAS, partidul de guvernământ. Ele nu au șanse realiste să treacă pragul electoral pentru partide sau blocuri. Sunt lipsite de bază politică, socială, electorală. Nu au echipe competente de experți. Nu prezintă nicio valoare adăugată în comparație cu guvernarea. Au numai lideri ambițioși, individuali. Toate aceste 1%, 2%, 3% puse împreună riscă să compromită realegerea partidului de guvernământ PAS, realegere care oricum va fi dificilă.

E chiar atât de gravă situația înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor?

Dar până atunci, avem alegerea prezidențială cuplată cu referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană în 20 octombrie. Politicienii sus menționați critică guvernarea fără argumente. Guvernarea e chipurile „incompetentă”, ministrul cutare e rău, ministrul celălalt e și el rău, să fie demiși. „Planează suspiciuni de corupție” – insinuare gratuită, destinată să provoace chiar ea suspiciuni.

Politicienii sus menționați o acuză pe președinta Maia Sandu și guvernarea că „monopolizează agenda integrării europene”. Ce înseamnă că monopolizează? Statul are un președinte. Nu are doi sau cinci președinți, are o președintă, și slavă Domnului că avem așa președintă. Guvernul deține majoritatea absolută în Parlament și, prin urmare, conduce procesul de integrare europeană, pe propria sa răspundere politică. Bine sau rău, considerând situația existentă ? Eu cred că foarte bine, dar nu contează evaluarea mea, contează evaluarea partenerilor occidentali, iar aceasta este pozitivă. Guvernarea trebuie lăsată să lucreze fără hărțuieli politicianiste.

Un acord dătător de speranțe

Putem să ne așteptăm la un compromis, la o alianță a forțelor pro europene, poate chiar în ceasul al 12-lea?

S-a semnat un acord între toate partidele pro-europene. La acord au participă și câteva partide care nu sunt neapărat pro-europene, care au o atitudine în doi peri. Toate aceste partide au iscălit o declarație de cooperare. Sper să înceteze definitiv criticile neîntemeiate contra guvernării din partea semnatarilor pro-europeni ai acestui acord. Mai ales în campania care va începe oficial în luna August pentru alegerea prezidențială și referendum.

La ce să ne așteptăm la toamnă? Ce șanse are Maia Sandu să obțină un nou mandat și care ar fi riscurile?

În sondajele de opinie, doamna Maia Sandu se menține pe primul loc, urmată de Igor Dodor la mare distanță. Ilan Șor este pe locul al treilea, dar nu poate să candideze la președinție deoarece nu a împlinit vârsta necesară, 40 de ani. Aceleași sondaje arată că doamna Maia Sandu ar obține mai puțin de 50% din voturi în primul tur și ar intra în turul al doilea. În această eventualitate, Ilan Șor și echipa acestuia au anunțat, la congresul lor din Moscova, că sunt gata să recurgă la metode violente cu scopul de a răsturna guvernarea.

Invazia Rusiei în Ucraina și politica Kremlinului de confruntare generalizată cu lumea liberă au radicalizat și obiectivele politice ale Rusiei față de Republica Moldova.

Planul prin care Putin ar lovi puternic interesele României

Concret, ce planuri are Kremlinul în privința Republicii Moldova?

Dacă, până în 2022, Rusia se mulțumea cu un grad oarecare de influență în sistemul politic de la Chișinău, și cu o Republică Moldova neutralizată în „zona gri”, Rusia actualmente urmărește să controleze Republica Moldova pe deplin. Rusia consideră că aderarea la Uniunea Europeană ar fi incompatibilă cu neutralitatea Republicii Moldova (neutralitate încălcată zilnic de Rusia în Transnistria). De aceea, Rusia încearcă să deraieze integrarea europeană prin metodele războiului hibrid.

Faza culminantă a războiul hibrid include recursul la forța militară. Din acest punct de vedere, Rusia corelează acțiunile sale împotriva Ucrainei cu cele împotriva Republicii Moldova. Situația militară și pe alte planuri în Ucraina evoluează treptat în defavoarea aesteia. De aceea spuneam că e necesar să ne pregătim anticipat pentru situația ipotetică în care armata Rusiei ar ajunge la Odessa.

Ați amintit că Republica Moldova e un stat neutru. Poate această neutralitate să împiedice o ipotetică invazie dinspre răsărit și cine ar putea sări în sprijinul Chișinăului?

Neutralitatea nicidecum nu poate împiedica eventuale măsuri externe pentru protejarea Republicii Moldova la cererea acesteia. Neutralitatea Republicii Moldova este unilateral declarată, nu a fost negociată cu nimeni, nu este codificată în nici un document internațional, este negarantată și neprotejată. Iată de ce numai Republica Moldova are dreptul să interpreteze ce înseamnă neutralitatea ei în mod concret, cum se aplică aceasta practic într-o situație sau alta. Inițiativa Franței de a acorda asistență de securitate Republicii Moldova oferă o șansă neașteptată. Ea trebuie amplificată prin constituirea unui grup de state doritoare -fără implicarea alianței NATO - pentru a coordona și accelera asistența de securitate Republicii Moldova, dar și planificare pentru a răspunde unor eventuale amenințări militare directe din partea Rusiei.