Interviu cu Ambasadorul Italiei București: România are puterea să obțină un dividend politic important într-o organizație internațională
0Italia și România s-au angajat într-un parteneriat strategic consolidat prin semnarea la Roma a unei declarații în acest sens de către premierii Giorgia Meloni şi Marcel Ciolacu. Parteneriatul strategic româno-italian a fost lansat în 1997, tot la Roma, de miniștrii de Externe ai celor două țări.
De atunci, lumea s-a schimbat profund. Ce aduce nou declarația privind parteneriatul strategic consolidat, ce înseamnă acest parteneriat într-o vreme de mari pericole și amenințări pentru Europa? Ambasadorul Italiei la Bucureşti, Alfredo Maria Durante Mangoni, răspunde într-un interviu pentru ziarul Adevărul .
Adevărul: Ce aduce nou declarația semnată la Roma de premierii Meloni şi Ciolacu privind parteneriatul consolidat strategic româno-italian?
Parteneriatul strategic dintre Italia şi România a fost lansat în 1997 şi a fost actualizat în 2008. Dacă la început a fost semnat de miniștrii de Externe, acum este vorba despre implicarea premierilor din cele două țări. Avem o declarație privind parteneriatul strategic şi o anexă extinsă care cuprinde toate domeniile, politică externă, apărare, afaceri interne, agricultură, energie, educație, cercetare, muncă și protecție socială. În toate domeniile putem colabora.
Vreau să subliniez că acestă declarație vine după mari schimbări, a fost criza financiară, apoi au urmat criza datoriilor suverane, Brexit-ul, pandemia, războiul din Ucraina. Am adaptat parteneriatul strategic pentru provocările de astăzi și cele de mâine.
Pot spune că am căzut de acord în privința tuturor aspectelor. Pe lângă declarația privind parteneriatul strategic au mai fost semnate opt acorduri tehnice, memorandumuri și scrisori de intenție în domeniul afacerilor interne, pentru lupta împotriva crimei organizate, vom avea consultări aprofundate pentru Balcanii de Vest, unde avem poziții foarte asemănătoare. România va face parte din Grupul Prietenii Balcanilor de Vest la nivel ministerial găzduit de Italia, Austria și alte țări din regiune. Vor fi consultări pentru Africa. S-a discutat şi despre contribuția României la misiunea europeană navală Aspides din Marea Roșie. România și-a manifestat disponibilitatea de a participa la acestă misiune. Comandamentul va fi în Grecia, iar conducerea operațională va fi asigurată de un amiral italian. Italia, Franța, Germania vor pune la dispoziție capabilități navale pentru asigurarea securității și a libertății de navigație în zonă.
Adevărul: Cu ce ar putea contribui România?
Discuțiile se vor concretiza la nivel european, la Bruxelles. Privim acestă misiune cu mare interes pentru că este un pas către dimensiunea de apărare europeană pe care trebuie să o construim și de care este atâta nevoie.
Adevărul: A apărut discuția privind o eventuală candidatură a președintelui Ioannis pentru postul de Secretar General NATO. Ca important stat aliat și partener strategic al României cum privește Italia acestă chestiune?
Pot să spus că urmărim îndeaproape ce se întâmplă și cred că România are puterea să obțină un dividend politic important, într-una dintre pozițiile internaționale, în viitorul apropiat. Este dividendul politic al stabilității pe care a arătat-o pe Flancul Estic, pentru tăria cu care a subliniat relevanța strategică a Mării Negre. Sunt sigur că România merită o importantă recunoaștere din partea comunității euro-atlantice.
Adevărul: Ca parte a parteneriatului strategic consolidat, ce poate face Italia pentru a întări securitatea Aliaților pe Flancul Estic, inclusiv în România, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina?
Văd trei domenii în care putem îmbunătăți cooperarea noastră. În primul rând politica de apărare care este abordarea noastră în fața amenințărilor și riscurilor geopolitice. Cred că în Italia, după summitul NATO de la Vilnius și după primul dialog organizat de Ambasada Italiei și de Ministerul de Externe de la București între experți în securitate și politică externă, a devenit foarte clară importanța strategică a Mării Negre. Ca urmare dezvoltăm cooperarea în domeniul apărării și aprofundăm discuțiile dintre conducerile celor două armate. Luna trecută a avut loc un dialog tehnic la nivelul forțelor navale. Punctul forte este participarea italiană la forța NATO de poliție aeriană. Conform planurilor, avioanele italiene se vor întoarce la Mihail Kogălniceanu anul viitor. În al doilea rând, vom continua să ne pregătim, iar în al treilea rând, vorbim despre componenta de industrie a apărării, domeniu în care putem fi parteneri în transformarea și modernizarea industriei românești. Avem o experiență de succes în România prin programul vehiculelor militare IVECO, putem ajuta România să dezvolte capabilități autonome în domeniul sateliților, de asemenea în domeniul naval, pentru retehnologizarea navelor vechi și în ceea ce privește dronele.
Foarte importantă este, de exemplu, achiziția avioanelor F16 și pregătirea piloților. Următorul pas, următoarea generație este F35. Italia deține singura uzină din afara SUA certificată să asambleze avioane F35. În condițiile în care România a anunțat un program de achiziție F35, noi putem asigura platforma de asamblare și de pregătire a piloților.
Îmi aduc aminte ceea ce spuneau președintele Iohannis, guvernul, Ministerul de Externe de la București: Sprijinind Ucraina înseamnă să lucrăm pentru securitatea României. La doi ani de la izbucnirea războiului putem spune: sprijinul pentru Ucraina înseamnă securitate pentru Europa. Ne confruntăm cu o amenințare existențială pentru Europa în întregul ei.
Adevărul: Energia, în contextul tranziției europene spre surse curate, a devenit un sector critic. Ce înseamnă parteneriatul în acest domeniu?
Italia contribuie la dezvoltarea sectorului energiei nucleare din România și acest lucru va continua. A fost semnat un Memorandum de Înțelegere privind o linie de finanțare de până la 2 miliarde de euro pentru participarea Ansaldo la consorțiul internațional care va retehnologiza Unitatea 1 de la Cernavodă şi va construi Unitățile 3 și 4. Dar perspectiva este mai largă. Cele două țări, asta s-a discutat la forumul economic de după, pot colabora în tot ceea ce înseamnă decarbonizare, în sectorul energiei regenerabile sau în exploatarea gazelor. Compania italiană Saipem (una dintre cele mai mari companii de servicii petroliere din lume) este implicată în proiectul Neptun Deep de la Marea Neagră, ceea ce va permite României să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
Adevărul: Revenind la problemele specifice ale relațiilor româno-italiene, în declarația comună se vorbește despre problema pensiilor către cetățenii români care au lucrat în Italia. Despre ce este vorba?
Înainte, procedurile birocratice pentru soluționarea acestor dosare puteau dura și doi ani, acum se vor rezolva în câteva luni. Comunitatea română din Italia este foarte bine integrată și aduce o contribuție foarte importantă la economia italiană. Este un model de succes. Sunt și alte aspecte de menționat. De pildă contribuția României de 100.000 de euro pentru restaurarea Columnei lui Traian, un simbol fundamental pentru identitatea națională a românilor. De asemenea, după cum am înțeles de la întâlnirea cu primarul Romei, există o discuție pentru ridicarea unei biserici ortodoxe românești în Ciampino în partea de est a Romei.
Adevărul: Domeniul Justiției este pe agenda relațiilor româno-italiene. Un număr de persoane condamnate în România, mai ales în cazuri de corupție, caută refugiu în Italia. Ce soluții se pot găsi pentru returnarea lor în România?
Este o chestiune delicată. Sunt instrumente legale europene privind recunoașterea sentințelor pronunțate și a mandatelor emise pentru cei condamnați. Sunt cetățeni români care au fost condamnați de instanțe din România și acum se află în Italia unde au început o activitate, au înregistrat companii. Noi avem jurisprudența Curții de Casație care a stabilit condițiile în care care o persoană poate fi returnată. Recent câteva persoane au fost returnate, acum există un caz important pe rol, cred că domnul Arsene, se așteaptă pronunțarea, probabil, în câteva săptămâni. Sunt consultări între cele două Ministere de Justiție, dar nu putem influența decizia magistraților.
Adevărul: Italia sprijină intrarea României în Schengen unde s-a înregistrat un pas înainte. Se poate relua în acest an discuția pentru admiterea completă a României?
Sper, un singur stat se opune. Ne afectează și pe noi cozile la frontiere, mai sunt și costurile economice. Vom continua să acționăm în acest sens. De asemenea, Italia sprijină România în procesul de admitere în OECD.
Adevărul: Ce nu ați reușit să rezolvați până acum în relația bilaterală?
Avem o problemă, Parcul Iorga. Aș dori să ridic problema terenului deținut de statul italian situat în București, pe Calea Victoriei (Parcul Iorga), care ne-a fost transferat în 1952 pentru a construi noua clădire a Ambasadei, dar care a fost folosit ani de zile de către Primăria Municipiului București ca parc public. Terenul a fost intabulat ilegal în Cartea Funciară și a făcut obiectul mai multor intervenții cu încălcarea drepturilor noastre.
Considerăm că este necesar să găsim o soluție de comun acord cu Primăria pentru a ne asigura că drepturile de proprietate ale statului italian sunt respectate, păstrând în același timp posibilitatea de utilizare a ceea ce a devenit un parc public. De zeci de ani, de fapt, populația s-a putut bucura gratuit de acest important spațiu verde.
Prin urmare, Ambasada speră că Primăria își va asuma responsabilitatea de a proteja ceea ce a devenit un bun public, în conformitate cu Planul Urbanistic, asigurând la nivel juridic și patrimonial protecția pe care Ambasada nu este în măsură să o asigure.
În acest cadru, sperăm că și Ministerul Afacerilor Externe al României, în spiritul Parteneriatului Strategic consolidat, va dori să urmărească această problemă și să întreprindă acțiuni concrete în vederea obținerii unui acord de interes comun, atât economic, cât și de imagine, pentru cele două părți.
Se încarcă comentariile...
