Hoţii au descoperit în două zile ce n-au găsit arheologii în zeci de ani

Ceea ce nu au reuşit arheologii de-a lungul a zeci de ani au reuşit câţiva foşti valutişti în două zile. În toamna anului 1999 şi începutul anului 2000 a luat fiinţă asociaţia

Ceea ce nu au reuşit arheologii de-a lungul a zeci de ani au reuşit câţiva foşti valutişti în două zile. În toamna anului 1999 şi începutul anului 2000 a luat fiinţă asociaţia infracţională alcătuită din foşti "valutişti", membri ai lumii interlope din muncipiul Deva. Aceştia s-au reprofilat şi organizat într-o echipă de "braconaj arheologic", cu obiect principal efectuarea de detecţii şi săpături ilegale în siturile cetăţilor dacice din Munţ ii Orăştiei. Pentru că a venit zăpada, căutătorii au hotărât să se întoarcă "la primăvară". Au făcut-o la 5 mai, anul de graţie 2000, când au efectuat primele căutări cu ajutorul unui aparat de detecţie electromagnetică, pentru ca, a doua zi, minune, să găsească o groapă de cult, în care se aflau "10 brăţări spiralice, din aur masiv". Concluzia ar fi că valutiştii arheologi au avut de două ori şansă. Odată că au reuşit detectarea unor piese chiar din a doua zi de "cercetări" şi a doua oară că piesele găsite erau din aur, lucru de neconceput, unanim, până de curând de către specialişti. La un an diferenţă, tot"întâmplător", aceiaşi valutişti găseau alte cinci brăţări, în acelaşi sit. În momentul de faţă, nu se ştie din ce lot fac parte brăţările răscumpărate.

Ioan Opriş: "În Germania s-a făcut o expertiză, să zicem aşa, ochiometrică"

Ca orice director de muzeu, şi Ion Opriş este fericit pentru obţinerea unor piese de greutate, mai ales când ele pot revoluţiona un capitol întreg al istoriei naţionale. "În Germania s-a făcut o expertiză de către cei trei specialişti trimişi de noi, o expertiză, să zicem aşa, ochiometrică. În România nu este făcută o expertiză, pentru că România nu a avut aceste piese. De-abia au ajuns în custodia muzeului şi acum urmează să se fac o expertiză la Institutul de Fizică Atomică pentru determinarea vechimii, calitatea aurului, provenienţă lui etc. Poate să fie o copie perfectă... Vorbim de primele piese de aur descoperite în complexul dacic", spune profesorul Opriş.

Alexandru Ghilduş: "Ministerul Culturii trebuia să mai ceară cel puţin o comisie"

"Când vine vorba de banul public şi ştim cât de sensibil e românul la cheltuirea lui, Ministerul Culturii trebuia să mai ceară cel puţin o comisie. Există experţi acreditaţi de MCC şi depinde de cine este interesat să facă lucrul acesta, pentru că în lumea largă se fac mai multe expertize. Există un grad de subiectivism în fiecare apreciere şi atunci de obicei se fac mai multe expertize, se cer mai multe păreri ale unor experţi. Se cere şi a treia, şi a patra, şi a cincea părere, pot fi şi comisii paralele, ba, mai mult decât atât, în afară, pentru astfel de lucruri, se studiază, nu glumă", ne-a declarat Alexandru Ghilduş, proprietarul casei de licitaţie Monavissa.

False sau autentice, operaţiunea "Tezaurul" rămâne un mister

Din datele prezentate este clar că toată povestea este cusută cu aţă albă. Oricum ar fi fost abordată, afacerea este una bănoasă. În cazul în care se va dovedi ca brăţările din aur sunt dacice, rămâne de clarificat modul în care ele au fost descoperite. Cine a furnizat valutiştilor informaţia amplasamentului brăţărilor şi cine a sprijinit scoaterea lor din ţără pentru a fi răscumpărate apoi cu bani grei? Cine a pledat la nivelul Executivului pentru alocarea unor sume imense de bani pentru răscumpărarea unor brăţări fără o expertiză serioasă prealabilă care să certifice autenticitatea lor? Cine este individul de la care s-au răscumpărat cele patru brăţări cu suma de 980.000 RON? A doua ipoteză este cea a falsurilor. În acest caz ne-am confrunta cu o grupare susţinută din umbră de persoane influente în stat sau avem de-a face cu o operaţiune specială de stat. Oricum, cei care au fost folosiţi în "cercetare" şi în expatrierea falsurilor nu sunt decât nişte pioni de sacrificiu.