Garanțiile cerute de Rusia pentru a opri războiul: „Nimeni nu va aduce democrația în Federația Rusă”

0

O pace după agresiunea asupra Ucrainei va trebui să conțină garanții că nimeni nu va încerca să introducă democrația de tip occidental în Federația Rusă, susține expertul în securitate Hari Bucur-Marcu.

Expertul în securitate Hari Bucur Marcu. SURSĂ FOTO Eduard Enea
Expertul în securitate Hari Bucur Marcu. SURSĂ FOTO Eduard Enea

Expertul în securitate Hari Bucur-Marcu susține că războiul neprovocat, nejustificat și ilegal al Rusiei este unul de natură exclusiv practică, concretă, materială, în ciuda încercărilor Federației Ruse de a invoca rațiuni ideologice (anti-neo-colonialiste, anti-imperialiste, anti-neo-naziste și anti-democratice) și religioase (ortodoxia pravoslavnică).  Expertul susține că războiul este îndreptat asupra întregii Europe Occidentale.

Hari Bucur-Marcu este de părere că și pacea la care se va ajunge va trebui să fie de aceeași natură exclusiv practică, concretă, materială.  

Care este natura aceasta practică, concretă, materială, a războiului? „În primul rând, este despre garanții că nimeni, dar mai ales Occidentul, cu America în frunte, nu va încerca vreodată să introducă democrația de tip occidental în Federația Rusă. Adică, nimeni nu va veni vreodată să le spun rușilor cum să se guverneze, chiar dacă statul lor ar ajunge să se dezintegreze, cum s-a dezintegrat Uniunea Sovietică, acum 31 de ani.  Chiar dacă ar fi în Rusia război civil, cum a fost în Libia și cum încă mai este în Siria. Chiar dacă drepturile omului sunt și vor fi și mai mult restricționate, încălcate, batjocorite de oficialități, inclusiv dreptul la viață, în Rusia.”, arată Bucur-Marcu pe pagina sa de Facebook

Având în vedere că astfel de garanții nu există în dreptul internațional și niciodată  comunitate internațională nu a promis vreunui stat că nu va interveni în favoarea propriilor lui cetățeni, atunci când statul eșuează în rolul său recunoscut de întreaga lume, Kremlinul a ales calea edificării unor garanții proprii - explică Hari Bucur-Marcu.

Aceste garanții se referă la maximizarea puterii sale armate, etalată în demonstrații de forță și în amenințări cu forța armată. Un astfel de comportament l-a adoptat Coreea de Nord, singurul „exemplu de succes“ în acest demers de auto-garantare a statului că este suveran peste viața și chiar peste gândurile cetățenilor săi.

Așa că o pace după agresiunea asupra Ucrainei va trebui obligatoriu să conțină suficiente aranjamente durabile că Federația Rusă va fi lăsată să se guverneze cum va vrea ea, oricât de prost, de păgubos sau chiar de criminal pentru cetățenii săi ar fi acea auto-guvernare”, consideră expertul. 

Consecințele strategiei lui Putin

Consecințele unei asemenea strategii ar fi: 

- izolarea internațională a Rusiei, care va rămâne credibilă că își va folosi puterea militară de care dispune, inclusiv cea nucleară, pentru a-și apăra regimul politic central, împoriva oricui, din interior sau din lume.

-  constituirea, dacă Moscova simte nevoia, a unor zone geografice demilitarizate sau zone-tampon, pe direcțiile din care se simte amenințată cu democratizarea și cu drepturile și libertățile omului, în interiorul actualelor granițe ale Federației Ruse, recunoscute internațional, de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace.

- renunțarea la controlul său strategic asupra unor state foste republici sovietice socialiste, cum sunt Georgia și Moldova, unde Rusia a instrumentat, a finanțat, a patronat și a acutizat conflicte actualmente înghețate, din care au rezultat regiuni separatiste, în interiorul frontierelor de stat recunoscute internațional exact la fel cum sunt recunoscute cele ale Federației Ruse. „Ceea ce presupune retragerea oricăror forțe sau instalații militare rusești de pe teritoriul acelor regiuni separatiste, împreună cu încetarea oricărei asistențe, alta decât cea culturală, acordate separatiștilor din acele regiuni. Urmând ca abia apoi locuitorii acelor regiuni cu conflicte înghețate pe teritoriul lor să decidă de capul lor cum vor să trăiască ei, după încetarea acelor conflicte. Inclusiv cu asistență internațională, dacă ei consideră că este nevoie de ea. Asistență internațională ce ar exclude evident Federația Rusă, pe motiv de conflict de interese”, susține expertul. 

Problema teritoriilor cucerite

În al doilea rând, natura practică, concretă, materială a păcii de după războiul din Ucraina va fi dată de definirea politică a teritoriilor cucerite prin luptă sau ocupate militar fără luptă, ori a teritoriilor vizate de acțiuni militare viitoare, din Ucraina.

„Federația Rusă a invadat o parte din aceste teritorii cu scopul evident de a anihila statul Ucraina și de a lovi națiunea ucraineană suficient de grav, încât ea să nu mai poată vreodată ridica pretenții de civilizație occidentală, pe acele teritorii”, detaliază Hari Bucur-Marcu în postarea sa. 

Aceste teritorii vor trebui clar identificate, în convorbirile de pace, astfel încât Rusia să se poată retrage de acolo, să redea controlul militar ucrainenilor și să permită reconstrucția post-conflict a teritoriilor respective, cel mai probabil cu asistență financiară, materială, umanitară internațională.

Expertul este de părere că Putin nu ar recunoaște vreodată că a existat un asemenea obiectiv strategic de anihilare a statului Ucraina și de degradare a națiunii ucrainene, prin agresiune armată. „Doar că o asemenea recunoaștere va trebui făcută în contextul proceselor de la Tribunalul Penal Internațional, deoarece anihilarea chiar și numai parțială a unui stat sau a unei națiuni este o crimă de război”, spune Bucur-Marcu. 

Astfel, dacă nu vor recunoaște, atunci kremlinezii nici nu au de ce să se opună unei asemenea soluții concrete, materiale, de pace durabilă, cum este cea de eliberare în vederea reconstrucției a unor teritorii ocupate militar de Rusia.

În ceea ce privește celelalte teritorii ucrainene ocupate militar de Federația Rusă, pentru alte obiective sau motive decât anihilarea Ucrainei, acelea vor face obligatoriu obiectul negocierilor de pace, dar doar după ce toate părțile vor cădea de acord asupra valorii concrete, materiale a acelor teritorii.

„Vorbim despre valoarea economică, culturală sau socială. Specific acestor tipuri de valori este că ele nu pot fi rezervate unei cancelarii de stat și excluse de la recunoașterea lor ca valoare de alte cancelarii de stat. De aceea, soluțiile de pace pentru acele teritorii cu valori comune este complementaritatea”, detaliază expertul. 

„Nu poate exista o pace prin victorie militară”

Aceasta ar însemna convenirea unui set de măsuri concrete, realizabile, prin care toată lumea, indiferent de cetățenie, să aibă acces la acele valori economice, culturale sau sociale. În acest caz, nominalizarea statului a cărei administrație va avea responsabilitatea pentru accesul comun la valorile acelea este doar o problemă de consens între participanții la convorbirile de pace și nu o soluție de satisfacere de orgolii iraționale.

„Ce vreau să zic cu textul acesta lung este nu poate exista o pace prin victorie militară a unei părți asupra celeilalte, deoarece nici declanșarea agresiunii nu a fost de natura victoriei militare, fără de care nu poate exista pace după război”, concluzionează expertul. 

El mai spune că pacea este posibilă cu o condiție: toată lumea cade de acord asupra obținerii păcii pe baza recunoașterii naturii ei materiale, concrete. 

„Condiție în care ideologiile, religia, declarațiie politicianiste privind iluzorii interese de securitate, ori populismul de joasă factură ori nu au cum să joace vreun rol, ori joacă rolul de amânare a soluționării prin pace a conflictului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și implicit împotriva civilizației occidentale, la 24 februarie 2022”, a încheiat Hari BUcur-Marcu.  

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite