Forumul Judecătorilor: Superimunitatea magistraţilor, propusă de Predoiu, neconstituţională, contrară recomandărilor Comisiei de la Veneţia

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie critică, într-un comunicat dat publicităţii după discuţii cu delegaţia MCV, recentele propuneri lansate în dezbatere publică de ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. Cele două asociaţii susţin că propunerea ca magistraţii să poată fi trimişi în judecată doar cu avizul secţiei de procurori ai CSM reprezintă „filtre de impunitate neconstituţionale”.

Cele doua asociaţii mai arată în comunicat că toate modificǎrile la legile justiţiei pentru punerea acestora în acord cu recomandǎrile MCV se impun a fi realizate de Parlament, cu bunǎ credinţǎ, ”pentru a nu se înregistra un nou regres în ce priveşte independenţa şi stabilitatea sistemului judiciar”.

Şi propunerea ca urmărirea penală împotriva unui magistrat să fie avizată de procurorul general nu este considerată rezonabilă pe motiv că, un sistem în care procurorul general poate împiedica în mod eficient orice anchetă îndreptată împotriva sa este, conform standardele Comisiei de la Veneţia, contrar statului de drept.

Reamintim că ministerul Justiţiei a propus, în proiectul de desfiinţare a Secţiei Speciale lansat în dezbatere publică pe data de 4 februarie, şi modificarea legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror ar urma să se facă cu autorizarea prealabilă a procurorului general. Altfel spus, ministerul justiţiei pune în mâna unui singur om puterea de a decide dacă un magistrat poate fi anchetat sau nu. În plus, magistraţii nu vor putea fi trimişi în judecată fără aviz de la CSM.

Comunicatul celor două asociaţii de magistraţi

”La data de 12 februarie 2020, reprezentanţi ai Asociaţiei “Forumul Judecătorilor din România”, Asociaţiei ”Iniţiativa pentru Justiţie” şi Asociaţiei ”Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” s-au întâlnit la Bucureşti cu delegaţia Comisiei Europene, aflată în misiune în România, în vederea evaluării progreselor înregistrate pentru îndeplinirea recomandărilor din ultimul raport MCV (octombrie 2019).

Discuţiile au surprins aspecte curente esenţiale în funcţionarea sistemului judiciar (examenele de promovare efectivă, desfiinţarea SIIJ şi garanţiile oferite în proiectul Ministerului Justiţiei, selecţia pentru ocuparea poziţiilor de top din cadrul Ministerului  Public, funcţionarea diverselor entităţi administrative din sistemul judiciar, eliminarea pensiilor de serviciu şi modalitatea în care a fost realizată, ostilizând societatea şi magistraţii etc.).

Subscrisele asociaţii au susţinut din nou că recomandările şi cerinţele care figurează în rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928, vizează atingerea obiectivelor de referinţă.

Îndeplinirea acestor obiective de referinţă reprezintă o obligaţie de rezultat din partea României, iar rapoartele MCV sunt construite în jurul acestor obiective pe care România trebuie să le atingă, făcând corp comun cu decizia, presupunând obligaţii şi angajamente concrete şi precise.

Prin urmare, recomandările formulate de Comisie în vederea atingerii obiectivelor de referinţă, în baza principiului cooperării loiale, prevăzut de art. 4 par.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie luate în considerare de autorităţile române, tocmai în scopul realizării obiectivelor de referinţă stabilite în Anexa Deciziei 2006/928/CE şi abţinerii de la orice măsură de natură a le încălca sau a pune în pericol realizarea lor.

În consecinţă, asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor consideră absolut necesară respectarea tuturor recomandărilor din ultimul raport MCV, atât de Guvern şi Parlament (care trebuie să propună, respectiv să adopte imediat măsuri legislative necesare conformării cu cerinţele din cadrul MCV), dar şi de Preşedintele României (care trebuie să ţină seama de avizele emise de Consiliul Superior al Magistraturii în procedurile aflate pe rol) ori de Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, subscrisele reiterează faptul că nu este necesară reglementarea unor filtre de impunitate neconstituţionale pentru ca judecătorii şi procurorii să-şi poată desfăşura activitatea, mai presus de orice cetăţean obişnuit. Nu se poate susţine sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuţii extrajudiciare, de tipul secţiei pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, peste activitatea obişnuită a unui procuror, sub forma încuviinţării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv procurorilor cercetaţi penal.

Nici propunerea de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror numai cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este rezonabilă, Comisia de la Veneţia, prin Avizul nr. 968/2019 din 9 decembrie 2019, a subliniat că un sistem în care procurorul general poate împiedica în mod eficient orice anchetă îndreptată împotriva sa este contrar statului de drept, reprezentând un pericol grav pentru orice investigaţie, o atare concluzie desprinzându-se şi din hotărâre din cauza Kolevi c. Bulgariei, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în care s-a identificat o deficienţă gravă a sistemului de justiţie penală din Bulgaria, respectiv imposibilitatea virtuală de a-l investiga penal pe procurorul general).

În fine, subscrisele remarcă şi reglementarea intempestivă, printr-o ordonanţă de urgenţă (OUG nr.23/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice) a unor aspecte privind statutul judecătorilor, respectiv instituirea unei noi abateri disciplinare, fără consultarea sistemului judiciar şi fără dezbatere publică, aspecte diametral opuse cu susţinerile Guvernului referitoare la inadmisibilitatea emiterii unei ordonanţe de urgenţă, mai ales când opinia publică a pus în discuţie desfiinţarea SIIJ într-o atare procedură.

Comisia de la Veneţia, prin Avizul nr. 950/2019, a reţinut că normele fundamentale ale funcţionării instituţiilor-cheie ale statului se schimbă prea repede şi prea des, fără o pregătire şi fără consultări, ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatului şi a motivelor reale care stau la baza unora dintre aceste schimbări.

Această practică slăbeşte controlul extern asupra Guvernului, contravine principiului separaţiei puterilor şi afectează securitatea juridică. Comisia de la Veneţia a invitat autorităţile române să limiteze drastic utilizarea ordonanţelor de urgenţă.

Ca atare, apreciem cǎ toate modificǎrile necesare a fi aduse legilor justiţiei pentru punerea acestora în acord cu recomandǎrile MCV se impun a fi realizate de Parlament, cu bunǎ credinţǎ, în vederea depǎşirii impasului actual, pentru a nu se înregistra un nou regres în ce priveşte independenţa şi stabilitatea sistemului judiciar”.