Financial Times: „A doua revoluție a României” – ultranaționalistul care amenință ordinea postcomunistă
0România se află pe cale de a trăi o „a doua revoluție”, avertizează Financial Times, iar implicațiile sunt deosebit de grave nu doar pentru țară, ci și pentru Uniunea Europeană. Publicația riscurile ridicate de ascensiune a unui ultranaționalist care ar putea ajunge la putere în urma alegerilor de duminică.
Începuturile acestei revoluții sunt legate de vremurile tulburi de după 1989, când, în urma execuției dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, românii au cerut o schimbare radicală a regimului. Aceste apeluri nu au fost îndeplinite pe deplin, însă țara a început, într-un ritm lent, dar constant, să se reformeze pentru a adera la NATO și la Uniunea Europeană. Treizeci și cinci de ani mai târziu, însă, România este pe cale de a experimenta un nou tip de schimbare – una care amenință stabilitatea democrației și a valorilor fundamentale ale Uniunii.
Discurs populist
Ulranaționalisul Călin Georgescu a reușit să capteze atenția electoratului printr-un discurs populist, anti-sistem, care vizează în mod direct Bruxelles-ul și politicienii din România. Împotriva sprijinului oferit Ucrainei și al politicii ecologice europene, Georgescu și-a construit o imagine de lider mistic, a cărui retorică evocă trecutul glorios al omâniei din Evul Mediu, dar și o viziune naționalistă similară cu cea promovată de Vladimir Putin. Alegătorii atrași de mesajele sale sunt nemulțumiți de statu quo-ul corupt și de ceea ce ei percep ca o lipsă de respect din partea UE față de România.
„Mulți români se simt cetățeni de mâna a doua în UE, iar Georgescu exploatează acest sentiment pentru a-și construi o platformă electorală bazată pe mitologia naționalistă. Așa ajunge să atragă voturi inclusiv din rândul celor care lucrează în afacerea Uniunii”, comentează Mircea Geoană, fost ministru de externe și lider al PSD.
În fața acestui val de nemulțumiri și a unui sentiment general de eșec al celor două mari partide tradiționale – PSD și PNL – care s-au alternat la guvernare, dar nu au reușit să ofere soluții clare pentru problemele României, Georgescu și-a construit un program politic bazat pe retorica anti-elitistă și pe promisiunea unei reveniri la valorile naționale. Totodată, el își susține ideile prin imagini sugestive pe rețelele sociale, precum TikTok, o platformă care a fost recent folosită pentru a ataca deschis Uniunea Europeană și politicile sale.
Un ultranaţionalist carismatic care l-a lăudat pe rusul Vladimir Putin şi se opune acordării de noi ajutoare Ucrainei, care s-a dezlănţuit împotriva NATO, a UE şi a corporaţiilor multinaţionale, a ieşit de pe margine pentru a prelua conducerea în sondaje înaintea votului de duminică pentru preşedinţie. Călin Georgescu, un pedolog în vârstă de 62 de ani, a folosit multe dintre trăsăturile şi tacticile recentului val de populism naţionalist din întreaga lume. El a postat pe TikTok imagini cvasi-mistice cu el călare pe un cal alb, cu slabe ecouri ale eroilor din legendarele zile de glorie ale ţării sale din Evul Mediu, notează FT. El îşi acoperă retorica cu un limbaj mesianic, invocându-l pe Dumnezeu şi, implicit, misticismul Bisericii Ortodoxe Române, care încă are o influenţă asupra unor părţi ale populaţiei, adaugă cotidianul financiar britanic.
În acest context, campania sa a fost subiectul unor controverse legate de posibile atacuri hibride rusești, mai ales după ce autoritățile române au declarat că România a fost vizată de „atacuri rusești hibride” în timpul campaniei electorale.
Georgescu l-a salutat pe Putin ca fiind „un om care îşi iubeşte ţara”, menţionează FT.
România a privit întotdeauna spre Vest, nu spre Est
Dacă va fi ales, el se va alătura liderilor Ungariei şi Slovaciei ca fiind critici faţă de o mare parte a agendei UE, inclusiv, în cazul său, faţă de tranziţia ecologică şi faţă de sprijinul acordat de blocul comunitar Ucrainei.
Dar România a privit întotdeauna spre Vest, nu spre Est, şi, spre deosebire de fostele republici sovietice, precum Moldova şi Georgia, nu are o minoritate rusofonă şi nici legături istorice cu Moscova, observă FT, reamintind că în timpul Războiului Rece, România s-a despărţit de Moscova.
Cu un discurs care îmbină naționalismul cu un soi de misticism ortodox, Georgescu rezonează cu o mare parte din populația română care se simte ignorată și subestimată de autoritățile de la Bruxelles. Dacă va câștiga, el s-ar alătura altor lideri din Europa Centrală și de Est, cum ar fi cei din Ungaria și Slovacia, care se opun multor direcții ale Uniunii Europene.
„Este începutul unui nou ciclu istoric”, spune Mircea Geoană, subliniind că nu s-a acordat suficientă atenție nemulțumirii populare, un mesaj care a început să răsune în toată lumea, în special în rândul partidelor înfrânte. Deși România a fost mereu orientată spre Vest, iar legăturile cu Moscova au fost mereu fragile, alegerea unui astfel de lider ar putea avea consecințe grave nu doar pentru țară, ci și pentru echilibrul din Uniunea Europeană.
Se încarcă comentariile...
