EXCLUSIV Șefa CSM spune că 1.700 de posturi de magistrați sunt vacante. Cum sunt afectate procesele
0Aproape 1.700 de posturi de judecători și procurori din aproximativ 8.000 sunt vacante, a declarat președinta CSM, Denisa Stănișor, pentru Adevărul. Deficitul de magistrați afectează actul de justiție prin prelungirea proceselor, atrag atenția avocații consultați de Adevărul.
Aproape 1.700 de posturi de judecători și procurori sunt vacante
"În privinţa posturilor de judecător, la momentul actual, dintr-un total de 5307 posturi, un număr de 838 de posturi sunt vacante", a declarat șefa CSM pentru Adevărul.
Între acestea se regăsesc 19 posturi vacante la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 34 la curţile de apel, 426 de posturi la tribunale şi 359 de posturi la judecătorii. Din cele 838 de posturi vacante, 75 sunt indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură care s-a desfăşurat în perioada februarie – iunie 2024, 74 de candidaţi optând pentru profesia de judecător.
De asemenea, 806 posturi de procurori din aproape 3000 sunt vacante în prezent, potrivit magistratului. Între acestea se regăsesc 66 de posturi vacante la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 58 la parchetele de pe lângă curţile de apel și al curții militare de apel, 271 de posturi la parchetele de pe lângă tribunale și tribunale militare şi 308 posturi la parchetele de pe lângă judecătorii.
În cadrul DIICOT sunt vacante 60 de posturi dintre cele 329 prevăzute, iar în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, 33 de posturi sunt vacante dintre cele 195 prevăzute.
Sute de judecători și procurori au intrat în sistem în acest an până acum. Din analiza procedurilor deja desfăşurate în prima parte a anului 2024, rezultă că în primul trimestru al acestui an s-a finalizat concursul de admitere în magistratură, organizat în perioada 7 iulie 2023 - 6 martie 2024, care a determinat ocuparea unui număr de 295 de posturi de judecător la judecătorii şi a 166 de posturi de procuror de la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii.
”În martie 2024, a fost repartizată promoţia de absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, ceea ce a condus la ocuparea a 163 de posturi de judecător la judecătorii şi a 115 posturi de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii. Procedura admiterii în magistratură desfăşurată în perioada februarie – iulie 2024 a determinat ocuparea unui număr de 74 de posturi de judecător şi 34 de posturi de procuror, pentru care urmează a fi publicate decretele de numire”, precizează Denisa Stănișor.
Avocat: ”Procesele durează foarte mult din cauza deficitului de judecători”
”Adevărul” a vorbit cu doi avocați despre cum afectează deficitul de judecători termenele proceselor și implicit actul de justiție.
”Deficitul de judecători afectează actul de justiție prin faptul că procesele durează foarte mult, se dau termene foarte lungi, mai ales în litigiile cu drepturile salariale, unde se dau termene și la șase sau nouă luni. Sunt din ce în ce în ce mai puțini judecători, iar primul termen de judecată pentru litigiile civile se acordă în medie după un an, un an și jumătate. Este enorm. Iar clienții sunt dezamăgiți de actul de justiție. Sunt foarte puțin judecători, au o încărcătură foarte mare de dosare, și de 50-60 de dosare per ședință, și atunci motivarea hotărârilor durează extrem de mult, am avut și hotărâri motivate după un an de zile... Sunt procese ce durează foarte mult, peste șase ani, nu doar din cauza deficitului de judecători, ci și din cauza lipsei personalului auxiliar, cum ar fi experții. Lipsa experților e o mare problemă, mai ales în procesele pe fond funciar.”, a declarat pentru ”Adevărul” avocata Mirela Druță.
”Soluționarea unui dosar nu poate fi niciodată o activitate care să fie tratată în ritm de alergare-viteză”
”Adevărul” a stat de vorbă și cu avocatul Andrei Ștefănescu legat de cât de mult afectează justițiabilii deficitul de judecători de la instanțele din România.
”Subdimensionarea schemei de personal în activitatea judiciară rămâne, din păcate, o problemă ce afectează în mod direct pe cel ce ar trebui să reprezinte destinatarul final al actului de justiție, respectiv justițiabilul. Această problemă a fost accentuată în anul 2020 de neorganizarea concursului de admitere în magistratură, ceea ce a făcut ca o întreagă generație de potențiali magistrați să nu fie în acest moment în activitate. Este adevărat că, în mod nemijlocit, categoria magistraților și a personalului auxiliar a trebuit să lupte și să compenseze acest deficit de personal, însă trebuie să recunoaștem destul de greu de înțeles pentru justițiabilul de rând să înțeleagă de ce, în unele cazuri, în domeniul dreptului privat un prim termen de judecată se acordă la mai bine de un an de la introducerea unei acțiuni judiciare sau de ce o hotărâre judecătorească necesită mai bine de un an pentru redactare și comunicare, în condițiile în care de aceste acte de procedură depind formularea și căilor de atac și soluționarea procesului”, precizează avocatul Andrei Ștefănescu.
După cum spune Andrei Ștefănescu, a devenit o necesitate ca în dialogul cu clienții să le explice că durata unui proces civil de fond, deși nu poate fi ușor predictibilă, nu are premise să fie una mai scurtă de doi-trei ani în cel mai bun caz, dacă vorbim de toate fazele procesuale. Unii clienți au înțeles fenomenul juridic din România și în activitatea de recuperare de creanțe, spre exemplu, și-au construit strategia de business în ce privește posibilitatea de recuperare și în raport de această durată lungă a proceselor. Pe de altă parte, altă categorie de justițiabili, care nu au experiență atât de mare în sfera litigiilor, înțeleg cu greu fenomenul și își creionează o impresie negativă față de justiție.
”Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din anul 2023 nu are o premisă nouă, întrucât lipsa de personal este o moștenire nefericită din primii ani ai democrației, însă dispozițiile acesteia conturează două potențiale efecte: fie rezolvarea rapidă a problemei subdimensionării, ceea ce reprezintă o dulce utopie, fie adaptarea justițiabilului la această realitate, a unui mers destul de anevoios a activității judiciare. Consider totuși că o idee se impune a fi spusă, în sensul că soluționarea unui dosar nu poate fi niciodată o activitate care să fie tratată în ritm de alergare-viteză, întrucât este consecința firească a unei activități intelectuale cu concepte foarte fine, ce depind foarte mult de inspirație și o dreaptă judecată. Acest echilibru, derivat din necesitatea împăcării așteptărilor justițiabilului cu tipologia activității judiciare, va fi greu de realizat, însă este important să se facă pași înainte din ambele direcții”, adaugă avocatul Andrei Ștefănescu.
”Peste 400 de judecători s-ar putea pensiona în cursul acestui an”
În 2023, sute de judecători şi procurori care au împlinit 25 de ani vechime s-au grăbit să iasă la pensie, înainte de a fi făcute modificări la vârsta de pensionare. ”Adevărul” a vorbit cu președinta CSM despre evoluția pensionărilor magistraților în ultimii ani şi care sunt estimările pentru acest an.
Statistic, situaţia eliberărilor din funcţie prin pensionare se prezintă astfel în ultimii ani: 167 de judecători în anul 2020, 256 de judecători în anul 2021, 451 de judecători în anul 2022 şi 297 în anul 2023. În prima jumătate a anului 2024 au fost doar 89 de eliberări din funcţie prin pensionare din rândul judecătorilor, ceea ce determină concluzia revenirii către o perioadă de stabilitate, care se înscrie în cadrul normalităţii la nivel de sistem.
”În anul 2023 au fost eliberați din funcție, prin pensionare, 165 de procurori, față de anul 2022, când s-au pensionat 256 de procurori, iar în anul 2024, s-au pensionat, până în prezent, 61 de procurori. Dintre judecători, s-ar putea pensiona 410 în cursul anului 2024, iar alţi 194 procurori ar putea îndeplini condițiile de pensionare”, spune Denisa Stănișor.
În martie 2024, Secţia pentru judecători a CSM a abrogat recomandările adoptate în vara anului trecut referitoare la normarea muncii magistraţilor. Iar Denisa Stănișor, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, și-a exprimat opinia privind acest subiect delicat al normării muncii magistraților.
”Măsura normării activităţii apare ca necesară în funcţie de gradul de ocupare a posturilor, mai ales în perioade dificile, sau în funcţie de alte situaţii care pot conduce la încărcarea excesivă a volumului de activitate al judecătorilor. Însă aceasta nu trebuie privită ca o regulă, ci ca o situaţie de excepţie, care trebuie analizată în concret la nivelul fiecărei instanţe şi în echilibru cu necesitatea respectării termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor, ca drept fundamental al cetăţenilor. Rămâne, de asemenea, şi în sarcina judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzelor, să realizeze managementul propriu al şedinţelor de judecată, aceştia având înţelegerea exactă a activităţilor procedurale şi procesuale pe care le implică fiecare dosar. Stabilirea şi asigurarea unui volum optim de muncă pentru judecători rămâne însă o prioritate pentru Consiliu”, explică Denisa Stănișor.
Cum se poate asigura o reală independență financiară a justiției
Președinta CSM susține că s-au făcut pași pentru asigurarea independenței justiției și indică posibilitatea instantelor de se autoadministra, prin preluarea parţială a bugetului instanţelor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiție.
”Preluarea bugetelor de către o instituţie din cadrul autorităţii judecătoreşti a consolidat independenţa justiţiei şi prestigiul acesteia. În acelaşi timp, o astfel de soluţie legislativă este lipsită de conţinut dacă nu va fi însoţită de o alocare corespunzătoare a resurselor bugetare de către executiv, care să permită o reală eficienţă a actului de justiţie. O reală independenţă financiară presupune alocarea resurselor financiare necesare pentru buna funcţionare a justiţiei. De asemenea, asigurarea unei pensii de serviciu conforme jurisprudenţei europene şi a Curţii Constituţionale a României întregeşte garanţia independenţei magistraţilor, conferă previzibilitate în exercitarea funcţiei şi compensează inconvenientele derivate din multitudinea incompatibilităţilor şi interdicţiilor pe care magistraţii le au pe întreg parcursul exercitării funcţiei. În lipsa acestor garanţii financiare, anterior enumerate, care să fie efectiv implementate şi asigurate, nu se poate vorbi de o reală independenţă financiară a autorităţii judecătoreşti”, concluzionează Denisa Stănișor.
Referitor la modalitatea de realizare a actului de justiție, magistratul susține că, în acest an, până la acest moment, pe rolul Secției pentru judecători în materie disciplinară au fost înregistrate un număr de 5 dosare, vizând abateri disciplinare săvârșite de către judecători. La acest moment, sunt nesoluționate un număr de 3 dosare disciplinare vizând abateri disciplinare săvârșite de către judecători.
În cursul anului 2021 au fost înregistrate pe rolul Secției pentru judecători în materie disciplinară un număr de 24 dosare, vizând abateri disciplinare săvârșite de către judecători, iar în cursul anului 2022 au fost înregistrate 32 de dosare, vizând abateri disciplinare săvârșite de către judecători. În anul 2023 au fost înregistrate pe rolul aceleiaşi secţii un număr de 32 dosare, vizând abateri disciplinare săvârșite de către judecători.
”Se constată, astfel, că numărul cauzelor disciplinare vizând abateri disciplinare săvârșite de către judecători a înregistrat o creștere ușoară în anii 2022-2023. Cu toate acestea, numărul judecătorilor sancţionaţi disciplinar în anul 2023, după cum rezultă din Raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezintă doar 0,36% din numărul magistraţilor în funcţie la data de 01 ianuarie 2023, un procent infim prin raportare la întregul corp al judecătorilor. Se poate concluziona că situaţiile în care judecătorii săvârşesc abateri disciplinare sunt excepții şi nu caracterizează majoritar corpul judecătorilor din România”, a declarat pentru ”Adevărul” Denisa Stănișor, președinta Consiliului Superior al Magistraturii.
În prezent există 1.168 de dosare în stadiul procesual fond privind drepturi salariale ale personalului din justiție, dintr-un total de 30.178 de dosare în stadiul procesual fond vizând drepturi bănești sau drepturi salariale în raporturile de muncă. Ceea ce înseamnă că dintre dosarele de fond aflate pe rol, vizând drepturi bănești sau drepturi salariale în raporturile de muncă, doar 3,8% privesc drepturi salariale ale personalului din justiție.
Se încarcă comentariile...
