Epopeea coifului de aur de la Coțofenești: o lecție despre cum birocrația poate îngropa istoria

Specialiștii în istorie și patrimoniu din România spun că povestea coifului dacic și a brățărilor furate și recuperate recent de autoritățile olandeze ar trebui să reprezinte o lecție importantă pentru autorități.

Coiful de aur de la Coțofenești FOTO Ovidiu Udrescu

Coiful getic de aur de la Coțofenești, dar și două dintre cele trei brățări dacice, furate în ianuarie 2025 au fost recuperate după 14 luni de căutări, de autoritățile olandeze. Obiectele au fost prezentate public, jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Parchetul a declarat că obiectele au fost recuperate în urma unor înțelegeri procesuale cu suspecții.

O epopee neplăcută și nefericită, dar care a avut până la urmă un final fericit. Mai ales că obiectele de tezaur nu sunt deteriorate iremediabil și se pot întoarce în România, la Muzeul Național de Istorie. Specialiști în patrimoniu din România spun însă că acest incident ar trebuie să fie o lecție pentru toți cei implicați în organizarea unor expoziții cu obiecte de patrimoniu atât de valoroase și că predarea lor către expoziții muzeale, dar și expunerea ar trebui să aibă loc după protocoale mai bine făcute care să limiteze șansele de reușită ale vânătorilor de comori. 

„Episodul acesta ar trebui să ne dea de gândit”

„Acesta este finalul fericit al unei epopei nefericite. Dar episodul acesta trebuie să ne dea de gândit și să tragem niște învățăminte. Mai ales despre modul în care trebuie reglementată organizarea și desfășurarea acestor expoziții în care sunt prezentate valori importante pentru identitatea românească, pentru patrimoniul cultural românesc. Procedurile trebuiesc bine reglementate și respectate”, precizează Dănuț Huțu, istoric și director al Direcției Județene pentru Cultură Botoșani.

Acesta mărturisește, bazându-se pe numeroase exemple, inclusiv de la instituții muzeale de prestigiu din lume, că riscul unui jaf la orice expoziție nu poate fi eliminat complet. Însă, prin protocoale revizuite și sporite riscul poate fi redus substanțial. „Bineînțeles, riscul există și va exista mereu, de aceea există norme care prevăd niște lucruri foarte certe, niște pași de urmat, asigurări ale obiectelor. Mereu se vor găsi vânători de comori care vor încerca să facă bani cu astfel de opere de artă”, adaugă Huțu. 

„S-au găsit niște deficiențe în modul în care s-a organizat acea expoziție”

Specialiștii spun că au existat cu siguranță deficiențe în modul în care s-a organizat expoziția din Olanda, care a permis furtul celor patru obiecte de tezaur. Tocmai de aceea, acele deficiențe trebuie identificate, asumate și corectate. Deasemenea pe baza acestei experiențe se pot îmbunătăți și protocoale românești care pot cere măsuri specifice de securite atunci când trimit obiecte de patrimoniu. „Bineînțeles că s-au găsit niște deficiențe în modul în care s-a organizat acea expoziție dar cred că este bine totuși că au fost recuperate obiectele și că se vor întoarce în Patrimoniul Muzeului Național. Doar că trebuie mai multă atenție ,cred, pentru a fi evitate astfel de incidente”, adaugă Dănuț Huțu.

Și într-adevăr, cu o lună înainte de deschiderea expoziției la Muzeul Drents, în Assen, la finele lui 2024, asiguratori ai muzeului au atenționat despre existența unor puncte slabe. Era vorba despre rezistența scăzută a vitrinelor la efracție. Practic, cea în care se afla Coiful de la Coțofenești a cedat aproape imediat. Totodată a fost pusă în discuție și ieșirea de urgență a muzeului, cea pe care au ieșit hoții. Aceasta a fost întărită la recomandările specialiștilor, fiindcă inițial nu prezenta o garanție de securitate, dar nu suficient. Iar acest lucru a fost dovedit de faptul că hoții au spart-o destul de rapid reușind să iasă cu prada din muzeu. La rândul lor reprezentanții români s-ar fi bazat doar pe asigurările omologilor olandezi că vitrinele sunt securizate. 

„Arta și patrimoniul sunt pentru a fi văzute, admirate”

Cu toată această tevatură, o parte a opiniei publice românești recomanda ca bunurile de patrimoniu din categoria tezaur să nu mai fie scoase din țară și să fie trimise doar copii la muzeele din lume care le solicită în cadrul diferitelor expoziții. Acest lucru este însă respins cu fermitate de specialiști, care spun că riscurile trebuie asumate, eventual cu o atenție mai sporită și condiții sporite privind securitatea obiectelor. „Nu există așa ceva. Să ne ducem cu niște copii? Ce-i asta?  Trebuie să circule, nu putem să ne limităm doar la anumite spații”, adaugă Dănuț Huțu. „Bunurile de patrimoniu trebuie văzute de toată lumea. Există riscuri dar asta nu înseamnă că trebuie ascunse sau să nu fie expuse publicului de peste tot”, adaugă și Iulian Nechifor, profesor doctor în istorie. 

A treia brățară dispărută iar coiful este deteriorat

Dintre cele patru obiecte furate, au fost recuperate trei. Adică coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice. Brățările se află în stare impecabilă, dar coiful este deteriorat. De altfel, la prezentarea din cadrul conferinței de presă de astăzi, de la Muzeul Drents, coiful era expus, în poziție orizontală, nu verticală, așa cum ne-am obișnuit.

Și asta fiindcă a fost deformat probabil în timpul furtului sau a depozitării necorespunzătoare, timp de 14 luni. Directorul Muzeului Drents a precizat în cadrul conferinței de presă de astăzi că nu este o problemă gravă, coiful poate fi reparat. 

Van Langh spune totodată că o restaurare veche la nivelul coifului s-a desprins. Directorul muzeului din Olanda a precizat că era vorba de o restaurare mai veche, cu un adeziv la fel de vechi.  Deci nu a fost nevoie de mult pentru ca adezivul să cedeze”, a precizat Van Langh.

Totodată olandezul a spus că România va decide cine va restaura coiful. Adică dacă va fi adus acasă pentru a fi dat pe mâna restauratorilor români, fie va fi reparat de olandezi înainte de a fi trimis acasă.

Despre cea de-a treia brățară dacică nu se știe nimic, iar anchetatorii olandezi au refuzat să dea mai multe detalii. De altfel, nici nu au fost făcut public locul în care a fost ascuns coiful și modul în care a fost ținut timp de mai bine de un an. Parchetul a declarat că au fost făcute înțelegeri procesuale cu suspecții. Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani ) și Bernhard Z. (35 de ani) vor fi judecați pe 14, 16 și 17 aprilie la tribunalul din Assen. 

Coiful dateză din secolul V

Coiful de la Coțofenești este getic și datează din secolul al V lea îHr, în timp ce brățările sunt dacice și sunt din secolul I îHr. A fost fost furat în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 când trei suspecți au pătruns în Muzeul de Artă și Arheologie Drents din Assen, Țările de Jos.