Dragnea, la AP a NATO: Ne confruntăm pe Flancul estic cu o intensificare a provocărilor. Se impune adecvarea mijloacelor maritime de apărare
0
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, luni, la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO), că România şi NATO se confruntă cu o intensificare a provocărilor în zona estică şi a subliniat că ţara noastră trebuie sprijinită pentru a-şi asigura o apărare maritimă adecvată.
Discursul preşedintelui Klaus IohannisUPDATE Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Mulţumesc României pentru că ne-a găzduit şi pentru contribuţiile României la Alianţă şi la apărare comună. România e importantă în multe privinţe: participare în Afganistan şi Kosovo, apărare balistică etc. România doreşte să menţină cei aproape un miliard de cetăţeni ai NATO în siguranţă.
Sunt foarte impresionat de munca pe care o depuneţi, de subiectele importante: cooperare UE-NATO, securitatea Mării negre, împărţirea poverii în cadrul Alianţei.
Ne adaptă la noile provocări de securitate pe care le avem. Am participat la toate discuţiile grupurilor multinaţionale şi m-am întâlnit cu membri ai trupelor aliate. trupele operaţionale se află la faţa locului, sunt deplin operaţionale şi ştiu că un atac împotriva unui aliat e un atac împotriva tuturor.
Nu numai că ne întărim prezenţa în estul Alianţei, dar şi în sud-estul Alianţei. Mulţumesc României că găzduieşte o brigadă multinaţională.
NATO nu doreşte un război rece. Acţiunile noastre sunt făcute să prevină, nu să creeze conflicte.
UPDATE Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor: Ne dorim o Alianţă puternică, bazată pe o relaţie transatlantică solidă, o cooperare cu Uniunea Europeană complementară şi eficientă, implementarea deplină şi fără ezitare a angajamentelor asumate, împreună cu acceptarea fără ezitare a responsabilităţilor, inclusiv bugetare, de către toţi partenerii.
Sunt binecunoscute vocaţia şi ataşamentul României faţă de structurile europene şi euro-atlantice. Am făcut şi continuăm să facem eforturi importante să ne creştem profilul în familia europeană, am alocat, resursele bugetare necesare apărării, aşa cum puţine state au făcut-o, relaţia cu partenerii trans-atlantici este de o importanţă strategică pentru noi, soldaţii români contribuie cu curaj şi determinare pe teatrele de operaţiuni şi apărăm cu succes prima linie a frontierei europene şi euro-atlantice.
Pentru o imagine completă, aş dori să vă vorbesc şi despre principala noastră preocupare. Cred că sunteţi de acord că ne confruntăm acum, pe Flancul Estic, cu o intensificare a provocărilor. Marea Neagră este o regiune-cheie în peisajul nostru de securitate. Aşa cum ştiţi, aici situaţia devine din ce în ce mai critică, prin remilitarizarea zonei, prin persistenţa conflictelor îngheţate, prin utilizarea ei ca spaţiu de manifestare tacită a ostilităţii şi, mai recent, prin activarea ei ca rută de migraţie către Uniunea Europeană.
De aceea, salut călduros iniţiativa discutării problemelor acestei regiuni în cadrul Adunării. La nivel politic este imperativă abordarea la modul cel mai serios a acestui subiect în beneficiul tuturor Aliaţilor. Având în vedere localizarea geografică, suntem în primul rând interesaţi de asigurarea stabilităţii, orice escaladare a unor conflicte ne aduce în situţia deloc dezirabilă de a ne confrunta direct cu ele. Credem cu fermitate că dezvoltarea cooperării economice, promovarea respectului reciproc între state şi dialogul sunt cele mai importante modalităţi de a preveni conflictele De aceea, suntem printre cei mai vocali apărători ai dialogului. Contribuim activ, în diferite formate, atât la nivel bilateral, cât şi multilateral, la integrarea şi stabilitatea regională.
La nivel european, în 2019, România urmează să deţină preşedinţia Consiliului UE şi vom avansa cu determinare propunerea ca Marea Neagră să ocupe un loc prioritar pe agenda europeană. Sunt convins că această propunere va fi în asentimentul colegilor şi partenerilor noştri.
Rezilienţa statelor din Flancurile Estic şi Sudic este una dintre cele mai eficiente strategii de apărare. Vom utiliza toate instrumentele aflate la dispoziţie pentru a le ajuta în acest sens. Aceeaşi atitudine este valabilă, în ceea ce ne priveşte, şi pentru statele din Balcanii de Vest.
În acelaşi timp, să nu uităm că responsabilitatea Alianţei este să acţioneze în cadrul normelor de drept internaţional. De aceea, prin dialog şi cooperare, este necesară promovarea menţinerii ferme a recunoaşterii graniţelor internaţionale ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. Oricât ne-am dori dialogul cu Rusia, acesta nu poate avansa în lipsa reciprocităţii şi cu ignorarea încălcării normelor comunităţii internaţionale. Acesta nu ar fi dialog, ar fi doar o încălcare a principiilor şi o încurajarea a unor eventuale agresiuni viitoare.
Între timp, situaţia din regiune a devenit tot mai tensionată. Este esenţială deci implementarea deplină şi fără ezitare a acestor angajamente asumate în mod repetat. În acest context, este necesar să nu uităm ceea ce este în primul rând Marea Neagră – o mare; se impune deci adecvarea şi a mijloacelor maritime de apărare.
Când discutăm despre Marea Neagră să luăm în calcul şi faptul că rutele de migraţie se modifică, aceasta devenind o poartă de intrare în Europa din ce în ce mai atractivă.
În ceea ce priveşte graniţa, aşa cum arată şi rapoartele UE, România are una din cele mai bine pregătite, eficiate şi bine dotate din punct de vedere tehnic frontiere. Acest lucru este în beneficiul nostru, al UE şi al NATO. Avem capacitatea să apărăm ţările noastre de eventuale tentative de intrare ilegală.
În toate domeniile, însă, prevenţia este mai importantă decât rezolvarea ulterioară a problemelor. De aceea, pledăm cu putere în toate forurile regionale şi internaţionale pentru abordarea problemelor în statele de origine. Avem o expertiză importantă în domeniu, suntem gata să o punem la dispoziţia structurilor internaţionale de specialitate.
Ne dorim o apărare eficientă. Oricât de bine am planifica resursele, trebuie să recunoaştem că acestea totuşi, costă, şi nu costă puţin. Suntem parlamentari, avem puterea de a decide alocările bugetare şi finanţarea corespunzătoare a dimensiunii de apărare. Fac un apel la dumneavoastră să susţineţi în forurile naţionale obiectivele asumate, de repartizare adecvată de resurse şi în acord cu angajamentele asumate. În acelaşi spirit al eficienţei, pentru cei care suntem membri atât ai UE, cât şi ai NATO, reamintesc faptul că această dublă calitate este complementară. O apărare europeană competitivă este în interesul nostru comun. Trebuie însă să fim deosebit de atenţi ca cele două organizaţii să nu se suprapună, ci să se completeze reciproc.
Deci, bugete adecvate, parteneriat transatlantic, cooperare europeană inteligentă, echipare la cele mai înalte standarde, vecinătate stabilă şi puternică, dialog regional, iată ce ne dorim pentru viitorul NATO şi pentru viitorul nostru în cadrul Alianţei. Ştiu că marea majoritate a acestor subiecte, şi altele la fel de importante, au fost discutate zilele acestea la Bucureşti. De aceea, vă felicit pentru relevanţa dezbaterilor şi pentru dialogul consistent.
De-a lungul timpului, această Adunare a reuşit un lucru formidabil: să dea dialogului parlamentar un rol veritabil în cooperarea internaţională într-un domeniu atât de sensibil cum este politica de apărare. Rezoluţiile şi rapoartele dumneavoastră reprezintă un reper în cadrul Alianţei, în capitalele naţionale, dar şi pentru cei care vor să înţeleagă peisajul de securitate internaţională.
UPDATE 08.45 Stoltenberg a sosit la Palatul Parlamentului
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a sosit luni dimineaţă la Palatul Parlamentului, fiind întâmpinat de preşedinţii celor două Camere, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea.
Tot luni, cei doi înalţi oficiali vor vizita Brigada Multinaţională NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova. De asemenea, oficialul NATO are programate întâlniri cu premierul Mihai Tudose, cu ministrul Apărării şi cu preşedinţii celor două Camere.
"Agenda întrevederii va include evaluarea concretă a stadiului implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia, din anul 2016, şi la Reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles din mai 2017, precum şi pregătirea agendei şi rezultatelor viitorului Summit NATO din anul 2018. Aspectele privind continuarea procesului de adaptare a Alianţei la mediul internaţional complex de securitate, cu accent pe postura NATO de apărare şi descurajare pe Flancul Estic, vor ocupa un loc important în cadrul discuţiilor. Convorbirile cu înaltul oficial vor fi urmate de o declaraţie comună de presă", a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Cei doi oficiali vor participa apoi la lucrările Adunării Parlamentare a NATO.
Secretarul general al NATO mai are programate întrevederi cu prmeierul Mihai Tudose, cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Calin P:opescu Tăriceanu, precum şi cu ministrul Apărării Mihai Fifor.
Totodată, preşedintele României şi Secretarul General al NATO vor vizita împreună, în după-amiaza zilei de luni, Brigada Multinaţională NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova.
"Constituirea acestei structuri NATO pe teritoriul României reprezintă unul dintre rezultatele importante ale ţării noastre decis de şefii de stat şi de guvern la Summitul NATO de la Varşovia în anul 2016 pentru întărirea securităţii în regiune. Conjugând efortul României, al aliaţilor şi al NATO ca organizaţie, această structură reprezintă expresia principiilor care stau la baza Alianţei Nord-Atlantice - solidaritatea şi unitatea. În luna aprilie a acestui an, a fost declarată Capacitatea Operaţională Iniţială a MN BDE, cea finală fiind prevăzută pentru luna noiembrie 2018. Ceremonia de activare drept Comandament Militar International NATO a avut loc la data de 15 iulie", precizează Administraţia Prezidenţială.
Cu prilejul vizitei la Craiova, cei doi înalţi oficiali se vor întâlni şi cu militarii polonezi desfăşuraţi în România în Brigada Multinaţională.
Şedinţa plenară a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO) care se desfăşoară la Palatul Parlamentului va fi prezidată de preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli. Vor susţine alocuţiuni preşedintele Klaus Iohannis, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
Adunarea Parlamentară a NATO este un for care reuneşte membri ai parlamentelor din ţările membre şi partenere ale Alianţei, care se întâlnesc periodic pentru a analiza aspecte de securitate de interes comun, facilitând astfel consensul public şi parlamentar în sprijinul politicilor Alianţei. Forul asigură dialogul parlamentar din regiunea euro-atlantică cu privire la probleme de securitate, politice, sociale şi economice, aducând un plus de transparenţă în viaţa politică a NATO. AP NATO ajută mediile parlamentare să cunoască şi să înţeleagă probleme actuale de importanţă majoră şi contribuie la promovarea unor poziţii comune în rândul parlamentarilor membri.
Adunarea reuneşte 266 de membri cu drepturi depline ai legislativelor din cele 29 de ţări membre NATO, delegaţi din cele 12 ţări asociate, din ţările cu statut de membri asociaţi mediteraneeni şi observatori parlamentari.
Se încarcă comentariile...
