Dragnea, la a treia „bătălie” pierdută în instanţă împotriva condamnării. Nevinovăţia clamată de fostul lider PSD ar putea avea efect de bumerang

Liviu Dragnea, în faţa sediului ICCJ, înainte de condamnare. Imagine: Ionuţ Mureşan

Liviu Dragnea a pierdut defintiv, vineri, ultima acţiune juridică prin care încerca să îi convingă pe magistraţi să îl elibereze din închisoare, pe motiv că a fost trimis ilegal după gratii în Dosarul angajărilor fictive. Este a treia cale extraodinară de atac – şi ultima – pe care Dragnea o putea exercita împotriva condamnării, pe motivele invocate de el: „nelegalitatea decizie”, „dosar politic”, „sentinţă nedreaptă”.

Argumentele lui Liviu Dragnea s-ar putea întoarce împotriva acestuia când va solicita liberarea condiţionată, mai exact atunci când va trebui să îi convingă pe magistraţi că a dat „dovezi temeinice de îndreptare”, aşa cum prevede legea, în contextulîn care fostul lider PSD a susţinut în ultimul an, că el este condamnat nevinovat.

Pe 21 august Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, definitiv, să îi respingă cererea lui Liviu Dragnea de eliberare din închisoare.

Pe data de 9 iunie, instanţa ierarhic inferioară a hotărât că demersul juridic formulat de fostul lider al PSD este neîntemeiat, asta după luni în şir în care dosarul a fost plimbat de la Tribunalul Bucureşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Motivul era că judecătorii de la TB considerau că dosarul este de competenţa ICCJ, iar magistraţii de la curtea supremă – invers. Până la urmă, procesul lui Liviu Dragnea s-a judecat la tribunal din dispoziţia instanţei supreme. 

„Respinge cererea intitulată «habeas corpus», formulată de petentul condamnat Dragnea Nicolae Liviu, ca nefondată. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă petentul condamnat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09.06.2020”, se arată în decizia TB.

Avocaţii lui Liviu Dragnea au formulat o contestaţie la executare intitulată pompos „habeas corpus”, o noţiune împrumutată din dreptul saxon, în care cel condamnat era adus în faţa unui judecător pentru a se plânge de un abuz al funcţionarilor statului, atunci când considera că aceştia l-au aruncat pe nedrept în închisoare.

Noţiunea nu este una proprie dreptului din România, dar a fost „deghizată” într-una dintre cele patru căi extraodinare de atac prevăzută de lege: contestaţia în anulare, contestaţia la executare, recursul în casaţie şi revizuirea. Motivele invocate de Liviu Dragnea se referă la nelegalitatea detenţiei, fapt pentru care numai primele trei căi puteau fi exercitate împotriva deciziei definitive de condamnare din data de 27 mai 2019.

Cronologic, ICCJ a respins contestaţia în anulare a lui Liviu Dragnea pe data de 10 decembrie 2019, dar i-a admis, în principiu, recursul în casaţie şi a acordat teren de judecată pe 14 ianuarie 2020. După o săptămână a venit şi soluţia: magistraţii i-au respins fostului lider PSD şi recursul în casaţie. 

„Habeas corpus” – procesul paralel 

În paralel, la Tribunalul Bucureşti era pe rol contestaţia la executare intitulată „habeas corpus”.

Pe 18 februarie 2020, judecatoarea Manuela Orzaţă a invocat din oficiu necompetenţa materială a Tribunalului Bucureşti şi a trimis dosarul lui Dragnea la Înalta Curte. Dragnea, din boxa arestaţilor, nu s-a arătat atunci prea fericit de soluţia dată de judecător.

„După o cerere de abţinere aprobată, alta respinsă şi o recuzare reccuzare respinsă constat că Tribbunalul vrea să mute dosarul la altă instanţă. Cred că în ritmul ăsta dosarul se va judeca atunci când se va termina mandatul (n.r. - de executare)”, a spus, atunci, Liviu Dragnea. 

Înalta Curte a hotârât ca procesul să se judece la TB, astfel că dosarul s-a întors pe rolul acestei instanţe pe 28 mai, exact la un an de la condamnarea definitivă, iar cererea a fost respinsă pe 9 iunie. 

Liberare cu semne de întrebare

Cele trei demersuri juridice pe care Liviu Dragnea le-a pierdut în primul an de detenţie vor „cântări greu” atunci când acesta va cere liberarea condiţionată.

Liviu Dragnea are dreptul să ceară eliberarea înainte de termen după două treimi din pedeapsă. Fostul lider PSD va împlini 60 de ani pe 28 octombrie 2021, astfel încât lui nu i se aplică prevederea legală potrivit căreia deţinuţii sexagenari pot fi eliberaţi după executarea a jumăte din pedeapsă.

Potrivit legislaţiei, liberarea condiţionată este o vocaţie, nu un drept, adică se acordă numai dacă sunt îndeplinite anumite condiţii: condamnatul trebuie să arate că „stăruie în muncă”, este disciplinat şi „dă dovezi temeinice de îndreptare”, adică îşi recunoaşte vinovăţia şi face demersuri  pentru a se îndrepta.

Numai că lui Liviu Dragnea i s-a suspendat dreptul de a munci în penitenciar la sfârşitul lunii iunie a acestui an, după un interviu acodrat din puşcărie unei foste sale consiliere, Anca Alexandrescu. 

Cu privire la „dovezile temeinice de îndreptare”, Liviu Dragnea a făcut exact contrariul. În interviul acordat, fostul lider social democrat a vorbit despre faptul că a fost trimis la puşcărie de către adversarii lui, atât de cei din partidele aflate în opoziţie la momentul încarcerării acestuia, cât şi de cei din interiorul PSD. 

„Dar asta nu înseamnă că m-au îngenuncheat sau că m-au înfrânt. Asta nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla”, dă asigurări Liviu Dragnea.

De altfel, chiar şi în faţa judecătorilor Liviu Dragnea a susţinut mereu că este nevinovat şi că  decizia de condamnare a fost una politică.