DOSARUL REŢETE FALSE Un psihiatru şi un administrator de farmacie din Giurgiu, reţinuţi de procurori

Procurorii intenţionează să instituie sechestru asigurător pe casa medicului reţinut pentru a recupera o parte din prejudiciul cauzat Casei de Asigurări de Sănătate      FOTO: Cătălina Sfetcu

Investigaţiile în dosarul reţetelor false au fost extinse miercuri la Giurgiu. Un psihiatru şi administratorul unei farmacii au fost reţinuţi de procurori, fiind acuzaţi că, în doar un an şi şase luni, ar fi prejudiciat Casa de Asigurări de Sănătate cu 125.000 de lei.

 Psihiatrul Dan Silviu Ştefănescu şi administratorul farmaciei Healthy Life Farma, Cristian Stroe, sunt acuzaţi de înşelăciune, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv, complicitate la înşelăciune şi fals material în înscrisuri oficiale.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu au precizat că, în perioada ianuarie 2011 – iunie 2012, Cristian Stroe a indus în eroare Casa de Asigurări de Sănătate(CAS) Giurgiu, provocând un prejudiciu de aproape 125.000 de ei.

Potrivit anchetatorilor, Stroe ar fi decontat reţete "completate în fals şi puse la dispoziţie" de psihiatru Dan Ştefănescu care are un cabinet în incinta Policlinicii din municipiul Giurgiu.

„Reţetele erau emise fie în urma unor consultaţii fictive, fie cu ocazia unor consultaţii reale, fără a fi însă înmânate asiguraţilor, fiind completate şi semnate în fals de către medic şi asistentele acestuia la rubrica la care pacienţii asiguraţi ar fi trebuit să confirme primirea medicamentelor”, se arată într-un comunicat al Parchetului.

Miercuri, 10 octombrie, procurorii au decis să-i reţină pe Cristian Stroe şi Dan Ştefănescu pentru 24 de ore. Investigaţiile în acest caz sunt continuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, în colaborare cu Poliţia Municipiului Giurgiu - Biroul Investigaţii Criminale.

Şi procurorii bucureşteni au cerut, miercuri, arestarea preventivă a 12 persoane reţinute în dosarul reţetelor false. Potrivit unor surse judiciare, printre cei reţinuţi se numără mai mulţi şefi de farmacii din lanţul Dona, un medic psihiatru şi administratori ai unor firme. 

În dosarul eliberării de reţete false, în care medici şi farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice sunt acuzaţi că au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea contravalorii unor reţete false şi au produs astfel un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei, procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au emis, marţi, ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore faţă de 13 inculpaţi. 

Anchetatorii au propus apoi arestarea preventivă a 12 dintre cei 13 reţinuţi, respectiv a lui Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, Adriana Liliana Craina, Geta Vecserdi, Mihaela Munteanu, Cristina Daniela Sescu, Gabriel Sescu, Laurenþiu-Aurelian Sescu, Maria Mirabela Sescu, Sorin Gelu Pătraşcu, Mirela Gabriela Mihai, Anca Mihaela Solomon şi Claudia Elena Şerban.

Potrivit unui comunicat al Parchetului Tribunalului Bucureşti, Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, farmacist diriginte în perioada 16 aprilie - iunie 2011 şi, ulterior, coordonator al zece farmacii din cadrul aceluiaşi lanţ farmaceutic, este acuzat de înşelăciune în formă continuată, respectiv de 3.602 acte materiale, prin care ar fi produs un prejudiciu total de 1.370.305,13 de lei.

Acesta mai este acuzat de complicitate la spălarea banilor în formă continuată şi dare de mită în formă continuată (5.513 acte materiale).

Adriana Liliana Craina, director de zonă al aceluiaşi lanţ farmaceutic în perioada 1 ianuarie -1 martie 2012, având în coordonare atât farmaciile aflate în zona de care răspundea Prioteasa Constantinescu, cât şi cele din zona de care răspundea Claudia Şerban, este acuzată de complicitate la înşelăciune în formă continuată, respectiv 842 de acte materiale, prin care ar fi produs un prejudiciu total de 376.085,5 de lei, precum şi de favorizarea infractorului.

Geta Vecserdi, farmacist diriginte în perioada 1 martie 2011 - 31 martie 2012, a fost reţinută pentru înşelăciune în formă continuatã, respectiv 3.671 de acte materiale, prin care ar fi produs un prejudiciu total de 1.360.425,65 de lei, complicitate la spălarea banilor în formă continuată, dare de mită în formă continuată (3.788 de acte materiale) şi de delapidare în forma continuată.

Mihaela Munteanu, farmacist diriginte în perioada 1 mai 2011 - 31 martie 2012, este acuzată de înşelăciune în formă continuată (943 de acte materiale) şi complicitate la spălarea banilor în formă continuată, precum şi de dare de mită în formă continuată (66 de acte materiale).

Cristina Daniela Sescu, medic psihiatru, a fost reţinută pentru înşelăciune în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată, respectiv 3.543 de acte materiale, prin care ar fi produs un prejudiciu de 1.314.917,85 de lei, precum şi luare de mită în formă continuată (3.543 de acte materiale).

Procurorii au cerut arestarea lui Gabriel Sescu pentru complicitate la înşelăciune în formă continuată şi complicitate la fals intelectual în formă continuată, respectiv de 3.543 de acte materiale, prin care a produs un prejudiciu de 1.314.917,85 de lei, complicitate la înşelăciune în formă continuată - 128 de acte materiale şi un prejudiciu total de 45.507,8 de lei, precum şi complicitate la luare de mită în formă continuată - 3.543 de acte material.

Laurenţiu Aurelian Sescu este acuzat de complicitate la înşelăciune în formă continuată (3.671 de acte materiale), iar Maria Mirabela Sescu a fost reţinută pentru complicitate la înşelăciune în formă continuată şi la fals intelectual în formă continuată, respectiv de 3.543 de acte materiale, prin care ar fi produs un prejudiciu total de 1.314.917,85 de lei, dar şi de complicitate la înşelăciune în formă continuată (128 de acte materiale).

Sorin Gelu Pătraşcu este acuzat de complicitate la dare de mită în formă continuată, iar Mirela Gabriela Mihai a fost reţinută pentru complicitate la înşelăciune în formă continuată, respectiv 310 acte materiale, prin care ar fi produs un prejudiciu de 199.625,52 lei, precum şi pentru o infracţiune de complicitate la dare de mită în formă continuată (683 de acte materiale).

Anca Mihaela Solomon, farmacist diriginte în perioada 1 martie 2011 - 31 martie 2012, a fost reţinută pentru înşelăciune în formă continuată, respectiv 333 acte materiale, prin care ar fi produs un prejudiciu de 203.819,51 lei, o infracţiune de complicitate la spălarea banilor în formă continuată precum şi o infracţiune de dare de mită în formă continuată (827 de acte materiale).

Procurorii mai cer arestarea preventivă a Claudiei Elena Şerban, farmacist coordonator zonă pentru zece farmacii din cadrul aceluiaşi lanţ farmaceutic, în perioada 1 iulie 2011 - 1 aprilie 2012, pentru complicitate la înşelăciune în formă continuată, respectiv 395 de acte materiale, prin care ar fi produs un prejudiciu de 230.894,43 lei, pentru o infracţiune de complicitate la spălarea banilor în formă continuată (407 acte materiale) şi o infracţiune de dare de mită în formă continuată (855 de acte materiale).

La începutul lunii octombrie, procurorii bucureşteni au început urmărirea penală faţă de 22 de persoane, medici şi farmacişti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare de mită şi spălare de bani.

Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau farmaciştilor care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial legal.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc. 

Totodată, farmaciştii implicaţi ar fi obţinut un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, erau recompensaţi cu prime.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate, susţin procurorii. 

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reţete în urma consultării unor pacienţi. "Ulterior, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, şi nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului", au precizat procurorii.

Şi în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Peste 4.000 de reţete false au fost eliberate de medicii acuzaţi de corupţie şi înşelăciune pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi şi nici un au cerut vreun tratament sau pe numele unor morţi.

În acest dosar, din luna martie 2012 până în prezent au fost audiate peste 700 de persoane pe numele cãrora au fost emise reţete, au precizat procurorii.