Disperare la graniţă. Sute de refugiaţi ucraineni caută adăpost în România. Cum se pregătesc autorităţile

Războiul început de Rusia în Ucraina i-a transformat pe ucraineni în refugiaţi Foto: EPA/EFE

Vama Siret şi Punctul de Trecere a Frontierei de la Sighetu Marmaţiei au fost luate joi cu asalt de ucraineni care fug din calea războiului. Autorităţile susţin că România poate primi o jumătate de milion de refugiaţi

Efectele războiului izbucnit în Ucraina se fac resimţite şi la graniţa de nord a României. Sute de ucraineni cer să se stabilească definitiv în comunele de graniţă din judeţul Botoşani, iar zgomotul exploziilor provoacă teamă printre localnici. O parte a comunelor de graniţă din judeţul Botoşani (cel mai nordic din România şi cu o porţiune însemnată de frontieră cu Ucraina) sunt pregătite pentru a primi refugiaţi. În plus, numeroşi cetăţeni ucraineni au cerut rezidenţă permanentă în localităţi de pe teritoriul judeţului. Nu în ultimul rând, ecourile războiului se fac resimţite în satele de graniţă, acolo unde localnicii au auzit exploziile din oraşele ucrainene.

Sute de ucraineni cer rezidenţă permanentă

În ultimii ani, mulţi ucraineni au cerut rezidenţă în comunele botoşănene situate la graniţă, în vederea obţinerii cetăţeniei române, tocmai pentru putea beneficia de acces liber în Uniunea Europeană. Odată cu ameninţarea războiului, numărul ucrainenilor care cer rezidenţă a explodat. În comuna Vârful Câmpului, situată în apropierea vămii de la Siret, cu Ucraina, de la începutul lunii februarie 300 de ucraineni au cerut rezidenţă. „Sunt mult mai mulţi decât înainte, odată cu ameninţarea războiului. Mulţi nu locuiesc însă aici. Au domiciliul doar, pentru a obţine cetăţenia şi pentru a pleca mai departe în Europa”, spune Maria Huţu, primar în Vârful Câmpului.

De altfel, surse din comuna botoşăneană spun că sute de ucraineni cu dublă cetăţeni trec vama în România, în drum către alte state europene.

Au îndesat în bagaje ce au apucat

Ucrainenii care reuşesc să ajungă în România sunt destul de speriaţi. Într-un interviu acordat reporterului „Adevărul”, o femeie care a reuşit să treacă graniţa a spus că nu a apucat să pună în bagaje decât cele necesare pentru fetiţa ei şi că în România va sta la prieteni.

La punctul de trecere a frontierei din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, zeci de refugiaţi ucraineni au venit pur şi simplu pe jos, alţii cu maşinile. Oamenii spun că au rude în România şi că au de gând să stea aici pe termen nelimitat pentru că la ei este o panică generală şi, printre altele, nu se mai poate plăti cu cardul. La Sighetu Marmaţiei sunt pregătite acum taberele de refugiaţi, în condiţiile în care se aşteaptă ca din Ucraina să sosească valuri masive de refugiaţi.

Furia războiului se aude în satele botoşănene

Şi localnicii din zonele de graniţă sunt îngrijoraţi, mai ales că ecourile războiului din Ucraina ajung până la locuinţele lor din Ripiceni şi Vârful Câmpului. La Ripiceni, localnicii mărturisesc că au auzit explozii puternice în jurul orei 6.00, iar la Vârful Câmpului unii spun că, pe lângă zgomotul exploziilor, au văzut şi avioane sau elicoptere în depărtare, dincolo de graniţă.

Dîncu: Suntem pregătiţi pentru 500.000 de refugiaţi

De altfel, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, susţine că România este pregătită să primească peste 500.000 de refugiaţi din Ucraina. Potrivit acestuia, există chiar un „plan” în acest sens: „Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi. Aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor”.

Oficialul a adăugat însă că România nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din Ucraina, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia: „Dar, niciodată nu se ştie, în funcţie de evoluţiile armate, dacă ar fi cazul, dar deocamdată vorbim de o situaţie ipotetică”.

Reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din patru judeţe – Maramureş, Botoşani, Suceava şi Tulcea – şi ai autorităţilor locale au declarat că sunt pregătiţi de două săptămâni să primească refugiaţi. 

„Culegem informaţii de la faţa locului“

În acest moment, în România există puţin peste 2.000 de locuri în centrele de azilanţi, multe dintre ele ocupate, scrie Radio Europa Liberă. Reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale susţin că principala responsabilitate pentru primirea şi recepţia potenţialilor refugiaţi din Ucraina revine autorităţilor, dar că acestea pot fi sprijinite. 

„La nivelul organizaţiei noastre, evaluăm posibilităţile pe care le avem atât din resurse proprii, cât şi din proiecte pentru a răspune complementar la nevoile neacoperite. Fiind prezenţi în zonele-cheie de la frontiera cu Ucraina, respectiv zonele judeţelor Suceava, Maramureş şi Galaţi, culegem informaţii de la faţa locului. Ne aşteptăm la un număr mare de refugiaţi. Din experienţa noastră, primele nevoi vor fi cele legate de cazare, asistenţă medicală, hrană. Primul pas pe care l-am făcut pentru a ne pregăti de sosirea refugiaţilor ucraineni a fost să creăm un fond de urgenţă pentru acordarea sprijinului umanitar persoanelor în nevoie. Orice sprijin financiar este necesar şi bine-venit şi va merge 100% către refugiaţii ucraineni”, au declarat reprezentanţii Jesuit Refugee Service Romania.  

Înaltul Comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, a declarat că instituţia este gata să ajute în criza refugiaţilor ucraineni: „Consecinţele umanitare asupra populaţiilor civile vor fi devastatoare. Nu există învingători în război, dar nenumărate vieţi vor fi distruse. Am văzut deja rapoarte despre victime şi oameni care au început să îşi părăsească locuinţele pentru a căuta siguranţă. Vieţile civililor şi infrastructura civilă trebuie să fie protejate şi apărate în orice moment, în conformitate cu dreptul internaţional umanitar”. 

Proprietarul unui sat de vacanţă din Apuseni oferă cazare refugiaţilor din Ucraina

Proprietarul unui sat de vacanţă din Alba, amenajat într-o localitate aproape dispărută de pe hartă din cauza depopulării, se oferă să cazeze refugiaţi ucraineni. Iulian Docea locuieşte în Rachiş, un sătuc pierdut pe o vale din Apuseni, parte componentă a comunei Mirăslău. La momentul la care s-a întors în ţară, după ce a muncit 15 ani în străinătate, la Rachiş mai erau doi locuitori.

Bărbatul a cumpărat mai multe locuinţe vechi părăsite şi a început să le renoveze. Rezultatul este un mic rai care a devenit peste noapte o atracţie turistică. Rachis Wild Ranch a devenit, astfel, un loc deosebit în liniştea naturii. În contextul războiului din Ucraina, bărbatul a anunţat pe Facebook că oferă cazare pentru 60 de persoane, 30 la Rachiş şi alţi 30 la Mănăstirea Dumbrava. „După cum ştiţi cu toţii, a început războiul în Ucraina, deja sunt multe persoane (familii cu copii, vârstnici intraţi în ţară, mulţi la cozi încă în vămi). Noi solidarizăm cu aceste victime colaterale ale războiului şi oferim cazare şi masă pentru 30 de persoane la Mănăstirea Dumbrava şi pentru alte 30 la Rachiş. Dacă printre voi sunt persoane ce pot ajuta, cu cazare, mâncare, lenjerii saltele… sunt bine primite şi încercăm să identificăm şi alte spaţii pentru găzduire”, a transmis Iulian Docea. Bărbatul a stat 15 ani departe de casă, în Spania şi în Statele Unite ale Americii, unde a lucrat ca preparator fizic. La Rachiş a reuşit să refacă opt case în stil tradiţional, una dintre acestea fiind cea a bunicii lui. La toate casele pe care le renovează păstrează pe cât se poate elementele tradiţionale din trecut. În memoria bunicilor săi, Iulian Docea a construit şi o biserică în sat exact pe locul unde bunicul său obişnuia să se odihnească sau să „bată” coasa. 

Profesori din Ucraina au cerut cazare în Galaţi

Profesori din Ismail au cerut, prin Universitatea Dunărea de Jos, să fie primiţi în România şi să fie cazaţi la Galaţi împreună cu familiile lor, din cauza situaţiei critice din Ucraina. Reprezentanţii UDJ Galaţi au comunicat că este vorba despre aproximativ 20 de familii. La Universitatea Dunărea de Jos studiază 85 de studenţi ucraineni, cazaţi în căminele studenţeşti din campusul universitar.

Mii de ucraineni au luat calea Republicii Moldova

Circa 2.000 de ucraineni au trecut graniţa şi în Republica Moldova în dimineaţa zilei de joi. Cei mai mulţi au venit prin punctele de frontieră de la Palanca şi Otaci. Potrivit aceleiaşi surse, cinci avioane care zburau spre Ucraina au aterizat de urgenţă la Chişinău. Preşedinta Maia Sandu a declarat că toate punctele de trecere de la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina sunt deschise pentru primirea de refugiaţi. Majoritatea refugiaţilor care au intrat în Republica Moldova vin la rude, spun că se pot caza pe cont propriu sau vor merge spre ţări ale UE, a declarat ministrul de Interne, Ana Revenco. De la ora 12.00, Republica Moldova şi-a închis spaţiul aerian, pentru a nu pune în pericol zborurile civile, cursele urmând să fie redirecţionate spre Iaşi, a anunţat vicepremierul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale. Preşedinta Maia Sandu a cerut declararea sării de urgenţă.