Decizie CJUE în cazul zborului MH17, la 10 ani de la tragedie: Confidențialitatea anumitor informații, justificată

O decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene arată că, în ceea ce privește incidentele și accidentele aeriene, deși regimul de confidențialitate a informațiilor este de natură să aducă atingere dreptului la libertatea de exprimare și de informare, este justificat și proporțional cu obiectivul pe care îl urmărește. 

Avionul s-a prăbușit în 2014 FOTO Arhivă Adevărul

„Curtea de Justiție confirmă că confidențialitatea informațiilor privind incidentele și accidentele aeriene constituie un element central al sistemului de supraveghere și control instituit de legiuitorul Uniunii pentru îmbunătățirea siguranței aviației, care se bazează pe colectarea, pe schimbul de informații între autoritățile publice și pe analiza acestor informații. Ea precizează totodată că această obligație de confidențialitate are un caracter strict și se aplică tuturor informațiilor colectate sau stabilite în acest scop de autoritățile naționale competente. În sfârșit, ea amintește că această obligație are drept corolar interdicția de a pune la dispoziție sau de a utiliza asemenea informații în alte scopuri, oricare ar fi acestea”, arată un comunicat de presă al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

În același timp, „Curtea statuează că, deși acest regim general și strict de confidențialitate este de natură să aducă atingere dreptului la libertatea de exprimare și de informare, el este justificat și proporțional cu obiectivul pe care îl urmărește. Astfel, el nu împiedică publicul și mass-media să încerce să se informeze cu privire la acest subiect din alte surse sau prin alte mijloace. În plus, el nu exclude orice posibilitate de divulgare a informațiilor în cauză, la inițiativa și sub controlul autorităților sau instanțelor competente, în măsura în care acest lucru este compatibil cu menținerea siguranței aviației”, mai arată sursa citată.

Prăbușirea zborului MH17

Decizia CJUE vine ca urmare a unor contestații în cazul informațiilor cu privire la prăbușirea zborului Malaysia Airlines MH17 între Amsterdam (Țările de Jos) și Kuala Lumpur (Malaysia),  doborât în zbor de o rachetă, la 17 iulie 2014, de origine rusă în timp ce survola satul Hrabove, situat în Donbas, regiune din estul Ucrainei care era la momentul respectiv controlată de separatiști proruși.

În anul 2018, RTL Nederland și RTL Nieuws, două întreprinderi neerlandeze din sectorul mass-mediei, au solicitat informații cu privire la prăbușirea avionului MH17 guvernului neerlandez. Ministrul competent a respins cererea, făcând referire la confidențialitatea informațiilor în cauză, în temeiul dreptului național și al dreptului Uniunii.

Drept urmare, întreprinderile RTL au contestat confidențialitatea, invocând, în cadrul apelului pe care l-au introdus la Consiliul de Stat (Țările de Jos), dreptul fundamental la libertatea de exprimare și de informare, precum și rolul specific de „câine de pază” care este recunoscut organelor de presă în acest context.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit anul trecut că procesele intentate de Ucraina şi Olanda împotriva Rusiei pentru încălcări ale drepturilor omului în cele două regiuni separatiste Luhansk şi Doneţk din Ucraina şi pentru doborârea zborului MH-17 sunt admisibile.

289 de persoane au murit 

Prăbușirea avionului care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur s-a petrecut pe fondul unui conflict între forțele separatiste pro-ruse și ucrainene.

Zborul Malaysia Airlines MH17 a fost doborât în 2014 de o rachetă de fabricație rusească, a confirmat un judecător olandez, pronunțând în 2022 verdictul mult așteptat cu privire la doborârea avionului. 

Doi foști ofițeri de informații ruși - Igor Girkin și Sergey Dubinskiy - precum și ucraineanul Leonid Kharchenko, care lucra pentru Rusia, au fost găsiți vinovați de uciderea celor 289 de persoane aflate la bordul aeronavei Boeing 777 în 2014. Un al treilea fost ofițer de informații rus, Oleg Pulatov, a fost achitat atunci de tribunalul olandez din lipsă de probe.

În caz, interceptările telefonice care au constituit o parte cheie a dovezilor împotriva bărbaților, care au sugerat că ei credeau că vizează un avion de luptă ucrainean.

Procurorii olandezi spun că lansatorul de rachete provenea de la Brigada 53 de rachete antiaeriene, o unitate a forțelor armate ruse cu sediul în orașul rusesc Kursk, fiind vorba despre sistemul de rachete BUK al armatei ruse în Ucraina, care a fost folosit pentru doborârea avionului și dus ulterior înapoi pe teritoriul Federației Ruse.