Exclusiv De ce nu sunt doborâte dronele rusești deasupra Ucrainei: explicațiile unui general român decorat de NATO

Există opinii potrivit cărora România ar trebui să intercepteze dronele rusești încă deasupra Ucrainei, pentru a preveni pătrunderea acestora în spațiul aerian național. Generalul (r) Dan Grecu, specialist în domeniul securității, explică însă că o astfel de decizie ar putea expune țara unor riscuri, mergând până la transformarea României în stat cobeligerant.

Dronele fac legea în războiul din Ucraina. FOTO: EPA EFE

Dronele căzute sâmbătă la Galați și Tulcea au provocat pagube, dar mai ales multă emoție în România, iar voci din societatea civilă reproșează faptul că armata nu a doborât aceste obiecte chiar deasupra Ucrainei, fără a le permite să ajungă aici. Mai mult, s-a afirmat și că România ar fi fost de fapt ținta reală, iar aeronavele fără pilot pătrunse în spațiul aerian românesc ar reprezenta dovada unei agresiuni directe asupra țării noastre. Pe cale de consecință, a apărut, cu precădere în mediul online, o întreagă dezbatere dacă România ar trebui să-și asume riscul de a doborî aceste drone chiar pe cerul Ucrainei, asumându-și astfel și riscul de a intra în război.

De ce nu există garanții 100%

Generalul (r) Dan Grecu este președintele Asociației Ofițerilor Români în Rezervă. El are o experiență internațională ce este reliefată cel mai bine prin cele trei misiuni în afara teritoriului național ca observator militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea (UNMEE), șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American (US CENTCOM) pentru operațiile din Irak și Afganistan și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan. Toate au însumat trei ani în aceste activități, fiind astfel recunoscut și ca „militar veteran”.

El consideră că nu se poate vorbi de un atac premeditat asupra României și spune că este nevoie ca armata să ia toate măsurile pe viitor. Chiar și așa, este foarte probabil ca dronele rusești sau fragmente din ele să pătrundă și în alte situații în spațiul aerian românesc, iar explicația este simplă. Atâta timp cât nu există nicio forță militară în lume care să invulnerabilă și niciun sistem interceptor care să garanteze că nu vor mai exista incidente.

De altfel, chiar și Iron Dome din Israel și sistemele Patriot americane au fost penetrate de rachetele și dronele iraniene, iar în Ucraina dronele Rusiei au trecut de sistemele antiaeriene  performante furnizate Kievului de SUA și de țări ca Marea Britanie, Franța și Germania.

„Sigur că de regulă astfel de situații au apărut în Orientul Mijlociu mai ales din cauza suprasaturării, dar nu există niciun sistem care să respingă 100% orice atac. Așa că nu e realist să ne imaginăm că pe viitor vom fi în măsură să prevenim aceste incidente. E adevărat că la noi nu a fost vorba de supraaglomerare. Însă nu ai cum să intuiești unde cade o dronă „nebună” care a fost fie lovită de apărarea aniaeriană ucraineană, fie a fost deviată de mijloacele de sistem de război electronic. Iar atacurile nu au vizat în niciun caz România. Atacurile au avut ca țintă porturile ucrainene, nu pe cele românești”, spune generalul Dan Grecu.

Ce am risca dacă am lovi rachetele și dronele rusești deasupra Ucrainei

În opinia sa, așteptările ca România să lovească și să doboare dronele rusești în spațiul aerian al Ucrainei nu sunt realiste. De altfel, Polonia, țară în care dronele rusești au provocat și chiar și victime, a refuzat solicitările ucrainenilor de lovi rachete și drone lansate din Rusia deasupra spațiului aerian al Ucrainei. 

„Cei care cer ca România de una singură să se aventureze și să lovească dronele rușilor deasupra Ucrainei au o reacție emoțională și desigur că sunt necunoscători. În primul și în primul rând, este o așteptare lipsită de realism, fără să putem să intrăm prea mult pe chestia asta. Probabil că ei nu au înțeles că România nu poate să intre de una singură într-un război și că nu putem face ceea ce NATO și țări mult mai puternice refuză să facă. Pe scurt, nu este războiul nostru, este foarte clar. Sprijinim Ucraina pentru că este victima și ne luăm câte măsuri de protecție putem. E datoria noastră s-o facem și să-i ajutăm pe ucraineni, dar nu intrând în război și nu asumându-ne riscuri pe care nicio țară NATO nu vrea să și le asume”, mai spune generalul.

În situația în care România ar decide de una singură să lovească dronele rusești deasupra Ucrainei, ar exista riscul de a deveni țară cobeligerantă. În acest caz, România nu ar fi acoperită celebrul articol 5 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice, pentru că orice eventual atac rusesc ar veni în acel caz ca răspuns la faptul că s-a intervenit în conflictul din Ucraina. De altfel, NATO a refuzat categoric toate solicitările Kievului, dar și pe cele venite din alte părți pentru instituirea unui zone de interdicție în spațiul aerian al Ucrainei.

Nici NATO și nici coaliția de voință nu riscă un război cu Rusia

În același timp, deși s-a format o coaliție de voință în sprijinul Ucrainei, nici aceasta nu s-a angajat să intervină direct în război, ci doar furnizează tehnică militară și muniții Kievului.

„A refuzat și NATO să lovească dronele și rachetele rusești deasupra, a refuzat și coaliția de voință fiindcă este o mare diferență între a sprijini o națiune care a fost și este victima unei agresiuni și a te apuca tu acum să bați agresorul. Da, Rusia este agresorul, iar acțiunile ei au fost pe bună dreptate condamnate. Și ajutăm, tot pe bună dreptate, Ucraina. Dar nu putem risca să lovim acele drone rusești fără a deveni parte din conflict. Chiar și acea coaliție de voință, acea forță internațională care sprijină Ucraina și din care facem parte a anunțat că se va limita doar să supravegheze viitorul acord de pace din Ucraina, dar nu să lupte. Și chiar și așa rușii au amenințat că va fi o țintă. Și atunci cum să intrăm noi pe cont propriu, cum să intervenim noi singuri? Adică, după ce se oprește focul, după ce se ajunge măcar la un acord de încetare a focului în Ucraina și se fixează termenii armistițiului și a păcii, atunci putem discuta concret”, susține generalul.

Pe de altă parte, România poate și trebuie să ia măsuri și să lovească orice dronă sau rachetă rusească ar intra în spațiul său aerian. „Trebuie să ne luăm toate măsurile de siguranță și să dăm dovadă de fermitate. Dar să le lovim doar dacă intră în spațiul nostru aerian, iar atunci să nu ezităm”, mai spune generalul Dan Grecu.

Care este poziția statului român

NATO și coaliția de voință a statelor care sprijină Ucraina în războiul de apărare împotriva agresiunii ruse au refuzat până acum toate apelurile Ucrainei de a institui o zonă de interdicție în spațiul său aerian. În cazul României, președintele Nicuşor Dan a fost întrebat dacă există perspectiva ca țara noastră să intervină și să lovească ținte rusești pe cerul Ucrainei. Evident, șeful statului a răspuns că acest lucru nu este posibil. El a dat un răspuns diplomat, lăsând de înțeles că dacă NATO și-ar schimba decizia la un moment dat, ceea ce este foarte puțin probabil, România și-ar putea reconsidera poziția.

 „Am avut discuții incipiente pe subiectul acesta cu oameni din aparatul național de stat, consilieri, oameni din Armată, specialiști de politică externă. Pentru moment - mai degrabă nu. Dar, în funcție de evoluția lucrurilor, putem să reconsiderăm. Sunt uzanțe internaționale despre ce înseamnă să fii într-un conflict sau nu. Şi pe subiectul acesta, pe nişte interpretări majoritare, a face asta înseamnă cumva a te angaja în conflict”, a spus președintele Nicuşor Dan, într-o intervenție avută la Antena 3.