Exclusiv De ce stagnează „zidul anti-drone” al UE: Polonia acționează, România rămâne în urmă

Statele europene au lansat ideea unui „zid anti-drone”, menit să prevină din timp orice posibil atac rusesc în anii următori. Proiectul întâmpină însă opoziție, inclusiv din partea Germaniei și Franței. Experții consultați de „Adevărul” rămân totuși optimiști că inițiativa va fi deblocată.

Dronele fac ravagii în Ucraina, în ambele tabere. FOTO: Shutterstock

Comisia Europeană susține ideea unui „zid anti-drone”, o rețea care ar urma să fie amplasată de-a lungul flancului estic al NATO, cu scopul de a detecta timpuriu și de a distruge orice drone ar fi lansate din Rusia împotriva statelor membre. Ideea a fost rapid îmbrățișată de țări ca Polonia și România, care ar fi principalele beneficiare ale acestui proiect.

Pentru România, proiectul ar fi cu atât mai important cu cât spațiul său aerian a fost violat în dese rânduri de dronele rusești, la fel ca în cazul Poloniei sau a statelor baltice. Exemplul de duminică, 25 aprilie, când două drone au căzut pe teritoriul României, la Galați, respectiv la Tulcea, este elocvent. Există voci care susțin că un zid anti-drone dezvoltat la comun cu celelalte state membre ale Uniunii Europene ar putea preveni tocmai acest gen de incidente, la fel cum ar putea fi necesar pentru a descuraja orice ipotetică intenție agresivă a Rusiei.

Zidul anti-drone ar trebui finalizat în 2027, dar Germania și Franța au rezerve

Oficialii de la Bruxelles au propus și un calendar, discuțiile plecând de la un termen-limită stabilit pentru 2027. În paralel, Comisia a conturat un plan separat pentru monitorizarea flancului estic, care vizează întărirea frontierelor UE pe uscat, în aer și pe mare.

Numai că deși proiectul scutului anti-drone arată bine pe hârtie și beneficiază de susținerea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, tocmai conaționalii ei se opun.

Confruntată cu probleme economice, Germania se opune acestei idei, mai ales că cea mai mare parte a banilor europeni ar veni de la contribuabilul german. Aceeași reacție o are și Franța, țară care se confruntă cu probleme similare și este de asemenea unul dintre marii contributori la bugetul european.

De asemenea, o problemă este că unele dintre țările membre au decis anterior să dezvolte o serie de proiecte, inclusiv prin care ar achiziționa împreună sisteme antidronă. Practic, aceste state ar fi nemulțumite de faptul că ar trebui să se angajeze într-un proiect comun care, din unele puncte de vedere, le-ar dubla pe cele deja inițiate.

Până acum, președintele Emmanuel Macron, dar și ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, și-au exprimat public rezervele față de acest proiect. Liderul de la Palatul Élysée și-a făcut cunoscută opinia încă dinaintea întâlnirii liderilor Uniunii Europene, de la Copenhaga.

„Sunt reticent față de acest tip de termeni. Lucrurile sunt puțin mai sofisticate și mai complexe. În realitate, avem nevoie de sisteme de avertizare avansate pentru a anticipa mai bine amenințările, trebuie să descurajăm cu capacități europene de foc, de lungă distanță, și avem nevoie de mai multe sisteme de apărare sol-aer și de combatere a dronelor”, a spus Macron, iar ministrul german a afirmat același lucru.

„E importantă apărarea împotriva dronelor, desigur, dar nu o văd printr-un zid al dronelor. Și durează ani mulți, trei sau patru, cel puțin. În acest timp am putea face altceva”, a spus germanul, la Forumul de Securitate de la Varșovia.

Și ministrul Apărării e sceptic

Fără susținerea celor două puteri militare și economice din Uniunea Europeană, proiectul riscă să fie blocat încă din fașă.

Recent, chiar și ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a arătat la sceptic față de această idee, ba chiar a spus că proiectul ar fi unul utopic.

„N-avem încă un zid. Polonia nu are zid, nici în țările nordice. Acel drone wall, în care cineva ca într-un joc pe calculator face o perdea prin care nu mai trece absolut nimic, este o utopie. Așa ceva nu există, însă da, urmărim foarte atent și până acum ne-a reușit. Protejăm zonele populate, mișcăm dispozitivele de la sol în funcție de evoluția situației și pe partea cealaltă a Dunării și care este strategia Federației Ruse de atac asupra Dunării. Există permanent escadrile de avioane de vânătoare care pentru anumite scenarii sunt ridicate de la sol. Acoperim o bună parte din situații”, a afirmat ministrul Apărării, la Digi 24.

Cu toate acestea, experții consideră că proiectul este necesar pentru a descuraja acțiunile Rusiei, mai ales că în ultimii ani au existat zeci de cazuri când dronele rusești au pătruns în spațiul aerian al țărilor din Estul Europei și nu numai.

Pesimismul ministrului român este susținut și de faptul că deși a fost fixat ca termen anul 2027, până acum lucrurile nu s-au mișcat absolut deloc. Chiar și în cazul în care europenii ar decide că proiectul este necesar 100%, termenul inițial nu are cum să fie respectat, iar lucrurile nu par să meargă în direcția ideală.

De altfel, nici Polonia nu mai pare atât de convinsă că proiectul va fi dus la bun sfârșit. Varșovia a anunțat deja că a demarat un plan pentru noi fortificații anti-drone de-a lungul frontierei sale estice, avansând ca termen doi ani.

De ce există atâta scepticism

Politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, și-a exprimat părerea că este nevoie ca Uniunea Europeană să facă eforturi pentru a duce la bun sfârșit proiectul. În opinia sa, Franța și Germania vor abandona rezervele și vor înțelege că este vorba despre un proiect important pentru securitatea continentului.

„Germania este țara care a ajutat cel mai mult Ucraina, a depășit chiar și Statele Unite ale Americii. Franța, la fel, a contribuit foarte mult. Eu nu cred că aceste state se vor opune, chiar dacă au anumite rezerve”, a spus Bjola.

Scepticismul vine din cauza costurilor, dar și a faptului că există anumite probleme de leadership, iar unele țări se confruntă cu provocări cărora fac eforturi să le facă față. Corneliu Bjola a dat exemplul Franței, țară în care Emmanuel Macron are problemele interne politice și se află la final de mandat. De asemenea, Germania cancelarului Friedrich Merz are rezerve să-și asume un rol mai important, din cauza trecutului istoric. Germania, țară care a provocat în trecut două războaie mondiale soldate cu zeci de milioane de victime, ar simți încă această apăsare.

„Cred că până la urmă se va trece peste aceste rezerve, iar proiectul se va concretiza. În contextul acțiunilor tot mai agresive ale Rusiei, care acționează într-un război hibrid declanșat împotriva NATO și a Europei, zidul anti-drone își va dovedi utilitatea pentru a descuraja Moscova. Mai ales în contextul în care Statele Unite ale Americii și-au redus angajamentul în Europa, este nevoie de unitate europeană”, a mai spus Bjola.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, abordează speța din perspectiva militarului. În opinia sa, este nevoie ca acest proiect să prindă contur și este prematur ca el să fie criticat.

Proiectul nu este adresat doar țărilor de pe flancul estic, așa cum poate să pară la prima vedere. Au existat incursiuni ale unor drone rusești și în spațiul aerian al unor state din Vestul Europei. Așadar, este un proiect care nu privește doar statele din Est, ci are o adresabilitate mult mai largă”, a spus generalul.

Europa cu mai multe viteze și în domeniul apărării

În opinia sa, va dura ani de zile pentru ca proiectul să fie transpus de pe hârtie și în realitate. Germania și Franța pot fi convinse de utilitatea zidului anti-drone, chiar dacă, realist vorbind, nu există absolut nicio garanție că va fi complet impermeabil.

„Se știe foarte bine, nu există niciun sistem infailibil. Tehnologia evoluează, dovadă că și dronele au evoluat enorm în ultimii ani. Evident, cele mai mari progrese le-au făcut țările care sunt implicate în războaie, Ucraina, care se apară și inovează excelent, dar și Rusia și Iran”, susține generalul.

Pe de altă parte, există riscul ca o Europă cu mai multe viteze să se contureze și mai mult în următorii ani, așa cum se întâmplă deja în plan politic și economic. Aici trebuie ca națiunile europene să colaboreze mai mult și evite pe cât posibil astfel de fisuri.

„Nu ar fi deloc în favoarea Uniunii Europene și a țărilor sale să avem o Europă cu două sau mai multe viteze. Și nici pentru România nu ar fi deloc de dorit să se întâmple asta. Mai ales în situația actuală, trebuie găsite soluții pentru păstrarea unității europene”, consideră generalul Virgil Bălăceanu.