De ce NATO și aliații tratează diferit problema dronelor din Polonia și România. Expert: „Polonezii au adoptat o retorică foarte agresivă”

Expertul în securitate Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH Zurich, explică motivele pentru care aparent NATO și aliații reacționează mult mai ferm în cazul dronelor din Polonia comparativ cu cazurile din România.

România a ridicat avioane F16 pentru a doborî drone rusești

Politologul remarcă, într-o postare pe Facebook, faptul că după episodul dronelor rusești lansate asupra Poloniei a venit o reacție fermă din partea NATO. Este vorba despre Esastern Sentry, inițiativă care, spune expertul, marchează o schimbare majoră în abordarea aliaților față de dronele rusești pătrunse în spațiul aerian al țărilor NATO.

„Lansarea inițiativei Eastern Sentry de către NATO, ca urmare a evenimentelor din Polonia reprezintă o schimbare semnificativă în abordarea aliată privind dronele rusești care încalcă spațiul aerian aliat. În ultimii trei ani am avut zeci de cazuri în care multiple drone rusești au încălcat spațiul aerian aliat în România, țările baltice sau Polonia. Cu toate acestea, NATO și statele de pe flancul estic nu au reacționat printr-o mobilizare precum cea pe care o vedem zilele acestea”, începe Marius Ghincea.

Expertul își construiește explicația pornind și de la doi factori. „O astfel de schimbare necesită o explicație teoretică. Ce s-a schimbat? De ce acum și nu mai devreme? Pentru a răspunde la aceste întrebări, vreau să propun ca o ipoteză de lucru doi factori necesari și împreună suficienți pentru a explica această schimbare notabilă pe care o observăm: (1) creșterea voinței politice de a escalada răspunsul colectiv și (2) creșterea severității cazurilor de încălcare a spațiului aerian aliat de către drone rusești. Interacțiunea acestor doi factori s-ar putea să explice de ce vedem un astfel de răspuns acum, în urma cazului din Polonia, și de ce nu am văzut când am avut multiple astfel de cazuri în România, când cădeau dronele peste casele oamenilor din Delta Dunării”, adaugă el.

Mai multă voință politică și un caz mai grav în Polonia

Mai departe, Marius Ghincea susține că există un alt detaliu care face diferența. În cazul Poloniei, reacția față de încălcarea spațiului său aerian a fost una extrem de dură, spre deosebire de România, unde autoritățile s-au limitat la comunicate seci.

„În cazul polonez vedem o voință politică la Varșovia de a adopta o poziție mult mai asertivă și de a escalada răspunsul (posibil cu scopul descurajării) pe care nu am văzut-o niciodată la București. În Polonia vedem cum Donald Tusk și alți oficiali au adoptat o retorică foarte agresivă și a cerut un răspuns aliat, pe când la București ne obișnuisem cu lideri politici care au urmărit constant să minimizeze și deseori chiar să ascundă informațiile cu privire la intrarea dronelor. Această diferență în ceea ce privește voința politică de a escalada poate explica de ce vedem o schimbare de abordare”, mai spune expertul.

Și asta nu este tot. Cazul din Polonia, conchide Marius Ghincea, a fost mult mai grav decât cele înregistrate până acum în România.

„Totodată, cazul din Polonia este mult mai sever față de cazuri precedente din România sau din țările Baltice. În cazul polonez vorbim de zeci de drone care roiau prin spațiul aerian polonez într-un mod ce părea coordonat, pe când în cazul românesc a fost mai mereu vorba de 1-2 drone. Asta ne indică că vorbim de un grad de severitate diferit, care a atras un răspuns diferit. Pe scurt, această schimbare în răspunsul aliat la incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al statelor NATO se pretează pentru un studiu în care să testăm astfel de ipoteze și să identificăm ce factori duc la schimbări în pozițiile aliate cu privire la războiul din Ucraina și implicațiile pentru capacitatea de apărare și descurajare aliată”, încheie Marius Ghincea.