De ce a respins Curtea de Apel cererea SRI de expulzare a unui palestinian stabilit în România, suspectat de legături cu Hamas
0Un palestinian stabilit în România de peste 40 de ani este suspectat de SRI de simpatii pro-Hamas. Curtea de Apel București a respins cererea de expulzare a acestuia, iar cazul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde se va judeca pe 25 septembrie.
Un palestinian stabilit în România de peste 40 de ani este acuzat de SRI că ar fi adept al ideologiei radicale Hamas și că ar putea desfășura activități subversive, astfel că Serviciul Român de Informații a solicitat declararea sa ca indezirabil pentru o perioadă de 10 ani. De partea cealaltă, însă, Curtea de Apel București a respins cererea de expulzare pe motiv că lipsesc probele concrete, apreciind că acuzațiile rămân „într-o zonă abstractă”.
Palestinianul, cunoscut în dosar sub inițialele M.Z., a venit în România în 1984, unde a absolvit Facultatea de Construcții din Timișoara. Ulterior, a deschis o firmă de construcții și s-a stabilit la București. Între 2011 și 2023 a fost căsătorit cu o româncă, iar în prezent deține drept de ședere pe termen lung.
Deși pare că duce o viaţă absolut obişnuită, SRI îl consideră o amenințare la adresa siguranței naționale.
În vara anului 2025, serviciul de informații a transmis Parchetului Curții de Apel București date potrivit cărora bărbatul „este adept al ideologiei radicale promovate de organizația teroristă Hamas, acesta accesând, stocând și diseminând materiale de propagandă teroristă (…) cu o puternică încărcătură violentă (atentate, luptători înarmați, scene de luptă) precum și însemne ale organizației teroriste”.
În baza acestor suspiciuni, Parchetul a solicitat instanței declararea sa ca indezirabil și expulzarea din România pentru o perioadă de 10 ani.
Riscurile invocate de SRI
În încercarea de a obţine extrădarea cetăţeanului palestinian, Serviciul Român de Informații a prezentat trei ipoteze de risc: auto-radicalizarea bărbatului, care ar putea duce „până la eventuala trecere într-o etapă acțională, în sensul comiterii unor acte de terorism”, transformarea într-un „punct de legătură pentru grupările teroriste palestiniene” şi atragerea de noi adepți pentru Hamas, inclusiv rezidenți pe teritoriul României.
„Activitățile palestinianului generează riscul ca (auto)radicalizarea să ajungă până la eventuala trecere într-o etapă acțională, în sensul comiterii unor acte de terorism”, se arată în documentele depuse de SRI.
De ce a respins instanța cererea
Curtea de Apel București a respins solicitarea SRI, subliniind că probele aduse nu sunt suficiente şi că „absența totală a oricăror probe ce ar putea susține teza desfășurării de către pârât, atât în trecut cât și în prezent, a unor acțiuni în favoarea organizației teroriste amintite” face imposibilă luarea unei măsuri atât de radicale.
Judecătorii au considerat, de asemenea, că „afirmațiile privind riscul (auto)radicalizării rămân într-o zonă abstractă, fără acoperire în planul dovezilor impus a fi fost făcute”.
„Curtea apreciază că împrejurările ce reies din probele aflate la departamentul de «documente clasificate» al instanței nu au natura și consistența unor elemente convingătoare (…) de natură a justifica o ingerință maximă atât a exercițiului dreptului de ședere pe teritoriul României, cât și al respectării vieții private a pârâtului în concurs cu interesul public al protecției securității naționale”, se menţionează în motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti.
Lipsa de probe clare
Totodată, magistraţii au subliniat că nu au fost identificate „mijloace prin intermediul cărora să dezvolte sprijinul acordat organizației teroriste menționate” şi, în plus, „nici nu a fost făcută nicio dovadă a legăturilor sau interacțiunilor sociale în care pârâtul ar fi implicat, ori în concret a unor legături cu posibili membri ai organizației teroriste, sau a pregătirii/sprijinirii în orice mod a unor acte de terorism”.
Curtea de Apel Bucureşti a mai remarcat, de asemenea, că o parte dintre documentele prezentate de SRI reprezintă „simple imagini ale unei situații de fapt, însoțite de deducții/explicații teoretice (…) fără a putea fi atribuite în mod cert pârâtului”.
Palestinianului i s-a prelungit recent dreptul de şedere în România
Situaţia cetăţeanului palestinian este cu atât mai ambiguă cu cât, în timp ce dosarul întocmit de SRI în care se cerea expulzarea lui pe 10 ani se judeca în instanţă, pe 10 august, Inspectoratul General pentru Imigrări i-a prelungit acestuia dreptul de şedere în România.
Paradoxul a fost observat şi notat în motivaţia Curţii de Apel Bucureşti.
Judecătorul a atras atenția asupra unei situații paradoxale: „Suplimentar, Curtea constată și o inconsecvență a autorităților naționale în privința aprecierii pericolului actual pe care pârâtul îl prezintă pentru securitatea națională, în condițiile în care acestuia i-a fost emis la data de 10.08.2025 (…) un permis de ședere pe lungă durată”.
„Suplimentar, Curtea constată şi o inconsecvenţă a autorităţilor naţionale în privinţa aprecierii pericolului actual pe care pârâtul îl prezintă pentru securitatea naţională, în condiţiile în care acestuia i-a fost emis la data de 10.08.2025, ulterior declanşării prezentului litigiu, un permis de şedere pe lungă durată, deşi art.77 alin.2 lit.b din OUG nr.194/2002 prevede posibilitatea de a revoca dreptul de şedere pe termen lung atunci când rezidentul permanent prezintă pericol pentru securitatea naţională”, se mai arată în decizia Curții de Apel București
Decizia Curții de Apel nu este definitivă, iar Parchetul a formulat deja un recurs, care se va judeca, de data aceasta, la Înalta Curte de Casație și Justiție, primul termen fiind stabilit pentru 25 septembrie 2025.
Se încarcă comentariile...
