Curtea de Apel amână decizia privind judecătorii CCR contestați pentru 16 ianuarie, ziua în care se așteaptă sentința asupra pensiilor magistraților
0Judecarea cererilor avocatei AUR Silvia Uscov de suspendare a numirii judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc a fost amânată de Curtea de Apel București pentru 16 ianuarie. În aceeași zi, CCR are programat termen pe sesizarea privind constituționalitatea reformei pensiilor magistraților.
Avocata AUR Silvia Uscov a contestat numirea în funcția de judecător CCR a lui Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc, argumentând că nu îndeplinesc condiția de vechime de 18 ani în domeniul juridic, cerută de Constituție.
Judecătorii contestați au fost numiți de către președintele Nicușor Dan și de către Senat, în speță de către PSD. Cererea a fost înregistrată pe 30 decembrie 2025, iar CAB a stabilit termen de judecată pentru luni dimineață, 5 ianuarie 2026, într-un interval extrem de scurt.
Avocata AUR explică că motivul contestării se referă la lipsa vechimii legale de 18 ani în domeniul juridic, cerută de Constituție.
În fața instanței, apărătorul lui Dacian Dragoș a invocat tardivitatea contestațiilor. Totuși, judecătorii Curții de Apel au respins cererile de amânare formulate atât de avocații celor doi judecători, cât și de reprezentantul Administrației Prezidențiale.
Prin urmare, procesul avocatei AUR Silvia Uscov, care contestă numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, a fost amânat la Curtea de Apel București pentru 16 ianuarie. Este fix aceeași zi în care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților.
În cazul în care Curtea de Apel va admite cererile avocatei Uscov, schimbarea celor doi judecători CCR ar putea bloca cvorumul Curții și amâna adoptarea deciziei privind pensiile magistraților.
Birchall: „Avocata AUR are toate șansele să câștige”
Fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, a declarat că avocata AUR „are toate șansele să câștige” acțiunile împotriva judecătorilor CCR.
Aceasta a precizat că încă de la numirea lui Mihai Busuioc, în iulie 2025, existau semne că acesta nu îndeplinește condiția de vechime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, așa cum prevede legea.
„Citesc în presă că o d-nă avocată, membru AUR, a cerut Curţii de Apel Bucureşti suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş au fost numiţi judecători la Curtea Constituţională, pe motiv că nu îndeplinesc condiţia privind vechimea de 18 ani în domeniul juridic cerută de Constituţie. Are toate şansele să câştige! Moment în care se pune întrebarea dacă totuşi răspunde cineva? Tot nu înţeleg de ce s-a creat o astfel de vulnerabilitate la CCR când tocmai pentru a recredibiliza CCR noii judecători nu trebuie să fie vulnerabili!”, a precizat Birchall.
Explicațiile Curții de Apel București
Amintim că, avocata AUR Silvia Uscov a mai sesizat că solicitările prin care contestă numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională a lui Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc au fost înregistrate pe 30, respectiv 31 decembrie la Curtea de Apel București. Ambele dosare au primit termene scurte – 5 ianuarie.
Curtea de Apel București a explicat într-un comunicat că termenele scurte acordate unor dosare de contencios administrativ, inclusiv în perioada sărbătorilor de iarnă, au fost impuse de lege și nu au reprezentat o decizie arbitrară a instanței.
Instanța susține că există mai multe categorii de dosare pentru care legislația impune soluționarea într-un interval foarte scurt. Printre acestea se numără plângerile împotriva luării în custodie publică, cererile de prelungire a acestei măsuri, solicitările de suspendare a unor acte administrative, precum și ordonanțele președințiale.
În cazul dosarelor privind custodia publică, legea prevede termene de maximum trei zile, iar în situația cererilor de prelungire a măsurii, judecarea trebuie să aibă loc înainte de expirarea duratei stabilite inițial. Instanța mai precizează că și cererile de suspendare a executării actelor administrative trebuie judecate „de urgență și cu precădere”, din cauza efectelor imediate ale acestor acte.
În aceste dosare, termenele au variat între două și zece zile.
Un alt tip de cauze care impune soluționare rapidă este ordonanța președințială, procedură folosită pentru prevenirea unor pagube iminente sau pentru protejarea unor drepturi care s-ar pierde prin întârziere.
În astfel de situații, legea permite stabilirea termenelor chiar de la o zi la alta sau în aceeași zi.
Se încarcă comentariile...
