Curtea Constituţională: procesul lui Klaus Iohannis poate continua
0
Magistraţii Curţii Contituţionale a României (CCR) au luat în discuţie, marţi, articolul de lege în urma căruia preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, dar şi mai mulţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate. În urma dezbaterilor, judecătorii au considerat că prevederile sunt constituţionale. Astfel, procesul de la Curtea Supremă al lui Klaus Iohannis îşi va urma cursul firesc.
Concret, Curtea Constituţională a fost solicitată să dea o soluţie la excepţia de neconstituţionalitate ridicată de primarul comunei Tuzla, Constantin Micu, care contesta articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de interes naţional.
În acest sens, la mai bine de două luni de când solicitarea a ajuns pe masa judecătorilor constituţionali şi după mai multe amânări, magistraţii au ajuns la concluzia că acel articol este constituţional. Astfel, decizia dată astăzi le lasă în continuare inspectorilor de integritate mână liberă la verificarea aleşilor pentru care există suspiciuni de incompatibilitate.
Procesul lui Iohannis continuă la Curtea Supremă
Sub incidenţa acestui articol a intrat şi Klaus Iohannis, care se află în acest moment în proces cu Agenţia de Integritate, în al doilea stadiu al procesului. Dosarul se află pe masa judecătorilor Curţii Supreme care urmează să judece pe fond recursul ANI, după ce, în primă instanţă, preşedintele ales a avut câştig de cauză. Decizia pronunţată de instanţa supremă urmează să fie una definitivă.
Întrucât Iohannis urmează să depună jurământul ca preşedinte pe 21 decembrie, iar dosarul de la Înalta Curte are stabilit termen pentru data de 14 ianuarie, acesta va beneficia deja de imunitate prezidenţială, conform Constituţiei. Însă Legea fundamentală vorbeşte doar despre imunitate, fără să precizeze dacă această imunitate se referă doar la dosarele penale sau şi la cele civile.
Opiniile exprimate până acum de experţi în spaţiul public se contrazic. O parte dintre aceştia sunt de părere că imunitatea include şi dosarele penale, dar şi pe cele civile, în timp ce alţii restrâng imunitatea prezidenţială doar la cazurile penale. Cel mai probabil, în cazul în care Klaus Iohannis va fi declarat incompatibil, problema imunităţii prezidenţiale va sfârşi tot pe masa Curţii Constituţionale, care va trebui să dea o interpretare termenului vag prevăzut în Constituţie.
În cazul în care magistraţii Curţii Constituţionale ajungeau la concluzia că prevederile din acest articol de lege sunt neconstituţionale, judecătorii Curţii Supreme urmau să închidă definitiv dosarul de incompatibilitate a preşedintelui ales.
Dosar demarat în primăvara lui 2013
ANI a constatat, pe 24 aprilie 2013, că Iohannis s-a aflat în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile Apă Canal şi Pieţe. Preşedintele ales a contestat raportul la Curtea de Apel Alba Iulia, iar pe 25 septembrie 2013, a fost absolvit de vină de către magistraţi. Agenţia de Integritate a formulat recurs, iar dosarul a ajuns la Curtea Supremă.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
CCR a amânat pentru 9 decembrie verdictul crucial pentru Iohannis
Iohannis a câştigat procesul cu ANI. Sentinţa nu este definitivă
Se încarcă comentariile...
