Cum ne afectează viaţa starea de urgenţă

FOTO Adevărul

Cu 139 de persoane infectate cu noul coronavirus şi peste 2.800 în carantină, România intră începând de luni în starea de urgenţă decretată de preşedintele Iohannis. Astfel, cetăţenii care vin din ţări care au peste 500 de oameni infectaţi vor intra automat în izolare. De asemenea, s-au luat măsuri speciale pentru înmormântarea persoanelor decedate din cauza virusului. Magazinele şi farmaciile vor ramâne deschise, asigură autorităţile.

Peste 157.000 de oameni din toată lumea s-au infectat cu noul coronavirus (COVID -19), în timp ce 6.000 şi-au pierdut viaţa. Toate statele au luat măsuri speciale de limitare a răspândirii virusului. Începând de luni şi România intră într-o nouă etapă de protecţie a cetăţenilor după ce preşedintele Klaus Iohannis a decretat starea de urgenţă, o măsură fără precedent pentru secolul 21.

Asta pentru că, duminică, în ţara noastră erau înregistrate 139 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19, iar nouă erau declarate vindecate, fiind externate. „Starea de sănătate generală a pacienţilor este bună, cu excepţia unui bărbat internat la spitalul Victor Babeş, care a prezentat complicaţii, dar a cărui stare este ameliorată”, dădeau asigurări autorităţile.

Numai că doar într-o zi au fost înregistrate 16 cazuri noi: patru în Bucureşti, patru în Arad, trei în Braşov, două în Brăila şi câte un caz în Constanţa, Teleorman şi Iaşi. „Toate persoanele nou confirmate pozitiv la COVID-19 sunt fie contacţi ale unor cazuri pozitive, fie persoane aflate în carantină. Cele 16 persoane au vârsta cuprinsă între 5 ani şi 71 de ani”, arătau autorităţile ieri.

Ce înseamnă instituirea stării de urgenţă

Ultima dată când în ţara noastră a fost decretată starea de urgenţă a fost în timpul Mineriadei din 1999 când a fost emis actul normativ care defineşte şi reglementează această situaţie extaordinară.

Practic, starea de urgenţă oferă autorităţilor cadrul legal de a lua anumite decizii, cum ar fi restricţionarea sau interzicerea unor adunări sau închiderea unor instituţii. Autorităţile fac apel la calm şi la solidaritate şi insistă ca în perioada următoare să stăm pe cât posibil în case mai ales pentru că starea de urgenţă nu înseamnă închiderea magazinelor alimentare sau a farmaciilor, ci face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei, explică experţii.

Mai exact, nu toate articolele din OUG nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă se aplică în mod automat, ci doar acelea pe care autorităţile le consideră necesare pentru a gestiona situaţia care a generat acest tip de răspuns. 

„Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre”, se arată în primul articol al Legii nr. 453/2004.

Astfel, starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului.

Starea de urgenţă are aceeaşi definiţie, cu diferenţa că se aplică în două situaţii:

„a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale; (n.r. – cum s-a întâmplat în timpul Mineriadei din 1999)
b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre” (n.r. – cum este în prezent, în contextul răspândirii noului coronavirus).

Pe durata stării de urgenţă, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prevăzute la art. 3 indice 2 din CEDO (n.r. – interzicerea torturii), numai în măsura în care situaţia o cere şi cu respectarea art. 53 din Constituţia României.

Legea fundamentală prevede la aticolul citat: „Restrângerea (n.r. – unor drepturi şi libertăţi) poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Primele măsuri anunţate de ministrul de Interne

Ministrul de Interne Marcel Vela a anunţat, duminică, primele măsuri care se pot înscrie în sfera limitării dreptului la liberă circulaţie, în contextul instituirii stării de urgenţă generat de răspândirea noului coronavirus.

Astfel, toţi românii care se întorc din străinătate, din ţări care au cel puţin 500 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, vor intra in izolare la domiciliu. Măsura se aplică şi celor care sosesc în ţară din zonele carantinate:

„Se aprobă instituirea izolării la domiciliu (în locaţia declarată la intrarea în ţară) pentru o perioadă de 14 zilie, pentru toate persoanele asimptomatice care sosesc în România din ţările unde sunt confirmate cel puţin 500 de cazuri. În plus, se extinde măsura carantinării pentru toţi cei care sosesc în ţară din zonele carantinate, actualizate de CNSSU la propunerea Grupului de Suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României şi publicare pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică”, a anunţat ministrul Vela.

El a completat că se aprobă măsura rămânerii la locul de izolare şi apelarea SNUAU 112 pentru persoanele izolate la domiciliu, în situaţia in care, în timpul celor 14 zile, dezvoltă simptomatologie specifică infecţiei cu coronavorusul SARS-CoV-2, urmând a fi alocat un echipaj al serviciului de ambulanţă care se va deplasa la locaţie şi va preleva probe în vederea testării.În funcţie de rezultatul testării, starea pacientului şi necesarul de îngrijiri medicale, se vor lua măsuri pentru rămânerea în izolare la domiciliu, carantinarea sau internarea cazurilor confirmate şi aplicarea tratamentului specific”.

Românii care intră automat în izolare

După anunţul făcut ieri de ministrul de Interne, vor intra automat în izolare la domiciliu românii care se întorc în ţară din state precum Italia, Spania, Belgia, Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa.

Conform datelor oficiale centralizate de portalul worldometers.info, tările care au mai mult de 500 de îmbolnăviri cu coronavirus sunt: Austria (860), Japonia (839), Danemarca (864), Belgia (886), Suedia (1.040), Olanda (1.135), Norvegia (1.244), Regatul Unit (1.372), Elveţia (2.217), Statele Unite (3.329), Franţa (4.499), Germania (5.813), Spania (7,798), Coreea de Sud (8.162), Iran (13.938), Italia (24.747) şi China (80.849). Cu un număr de 428 de îmbolnăviri Malaiezia se apropie de pragul instituit de autorităţile române.

Cine ia deciziile în starea de urgenţă

Potrivit Legii nr. 453/2004, în după instituirea stării de urgenţă deciziile sunt luate la nivel central, de către o autoritate superioară celor locale, autoritate numită prin decret de către preşedintele ţării. „(1) La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţiei publice locale trec în competenţa autorităţilor militare şi a altor autorităţi publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă. (2) Autorităţile civile ale administraţiei publice continuă exercitarea atribuţiilor care nu au fost transferate autorităţilor prevăzute la alin. (1) şi au obligaţia de a acorda sprijin acestora”.

La rîndul lui, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, consideră că în aceasta perioadă de epidemie este mare nevoie de rugăciune şi de ajutorare frăţească, de întărire în credinţă şi de apropiere de Dumnezeu şi spune că „este, într-un mod paradoxal, timpul în care păstrăm o anumită distanţă faţă de aproapele, pentru binele lui şi pentru binele nostru”. Patriarhul a recomandat ajutorarea „mai întâi prin rugăciune şi apoi prin trimiterea unui ajutor material şi încurajarea spirituală a celor care se află în izolare sau în carantină”.

Premierul: „Nu trebuie să vă aprovizionaţi peste nevoile normale”

Ludovic Orban a anunţat că măsurile luate de autorităţi pe timpul stării de urgenţă vor fi doar acelea considerate a fi necesare în lupta cu răspândirea noului coronavirus.

Premierul a dat două exemple: plafonarea preţurilor la anumite produse dezinfectante (pentru a limita specula) şi rechiziţionarea unor imobile (cu destinaţia de spaţii pentru carantină).

„Am cerut fiecărui ministru să vină cu aceste măsuri şi vreau să le spun românilor că luăm doar măsurile necesare. Se ştie că e o nevoie acută de materiale, de substanţe, de medicamente, de echipamente de protecţie. E o cerere crescută din partea tuturor statelor. Avem nevoie de proceduri de achiziţii rapide, imediate. Avem nevoie de măsuri care să întărească instituţiile care sunt în prima linie a bătăliei: întărirea capacităţii spitalelor, întărirea MAI. O altă măsură posibilă a fi luată e cea de a limita creşterea preţurilor la medicamente. Să nu aibă loc o speculă cu aceste produse. Exista posibilitatea plafonării preţurilor cum sunt măştile, dezinfectanţii, anumite biocide. Orice măsură va fi una considerată necesară. (…) Cu privire la cozile de la magazine: nu trebuie să vă aprovizionaţi peste nevoile normale. Nu există riscul apariţiei unei penurii. Dacă veţi cumpăra mai mult, aceasta îi poate lipsi pe alţii, temporar, de anumite produse”.

FOTO Moise Ionuţ / Facebook

Comercianţii îndeamnă la chibzuinţă

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) transmite că există cantităţi şi stocuri de alimente pentru toţii clienţii şi îi îndeamnă pe aceştia să fie cumpătaţi şi chibzuiţi la ce şi cât cumpără. „Vă rugăm să fiţi cumpătaţi şi chibzuiţi la ce şi cât cumpăraţi. Înţelegem frământările voastre, dar a cumpăra mai mult decât ai nevoie poate însemna uneori să îi laşi pe ceilalţi fără produsele de care şi ei au nevoie. Există cantităţi şi stocuri pentru toţi, dacă suntem solidari şi ne gândim şi la nevoile tuturor. Doar împreună vom avea grijă de cei dragi nouă şi de cei care sunt în vârstă sau vulnerabili. Facem tot ce putem pentru a face faţă acestei provocări. Vă asigurăm că prioritatea noastră, a tuturor, este să fim cu toţii în siguranţă şi să vă oferim produsele necesare”, conchid reprezentanţii AMRCR.

Măsuri speciale: Cum vor fi înhumaţi românii ucişi de coronavirus

Ministrul Sănătăţii a semnat un ordin care prevede o serie de măsuri de protecţie extrem de stricte, care vor fi puse în practică în caz de deces al unei persoane infectate cu noul coronavirus.

Astfel, cel mult două persoane dintre aparţinătorii decedatului (rude, prieteni) pot vedea cadavrul şi doar îmbrăcaţi cu echipament de protecţie, conform Protocolului specific. Trupurile neînsufleţite sunt pulverizate cu produse biocide şi introduse în saci, care sunt de asemenea pulverizaţi cu substanţe de tipul celor amintite, înainte de a fi introduşi în sicrie ce urmează a fi închise şi sigilate. Înhumarea sau, după caz, incinerarea se va efectua în cel mai scurt timp, arată hotnews.ro. „Cadavrul va fi aşezat într-un sac impermeabil dublu şi ermetic închis cu fermoar şi va fi pulverizat cu produse biocide tip TP22 (pe bază de formol)”, se prezicează în documentul menţionat.

Apoi, obligatoriu, transportul cadavrului către morgă de la secţia din unitatea sanitară în care s-a produs decesul se face în sac închis ermetic. Liftul şi targa prin care a fost asigurat transportul cadavrului din secţia unităţii sanitare până la frigiderul din morgă vor fi dezinfectate tot cu produse pe bază de formol. „În cazul în care familia nu vine să ridice cadavrul, se vor anunţa autorităţile competente în vederea ridicării şi înhumării în cel mai scurt timp”, se precizează în document. 

Oamenii au luat cu asalt magazinele

Anunţul preşedintelui Klaus Iohannis de sâmbătă seara despre starea de urgenţă ca măsură suplimentară pentru a combate răspândirea coronavirusului a scos oamenii din case. Nu la biserica, ci la magazine. Duminică, încă de la primele ore ale dimineţii, hipermarketurile, dar şi magazinele de cartier erau luate cu asalt. La Kauflandul din Câmpina, la ora 8.30, era o coadă de cărucioare care se întindea pe toată lungimea parcării. Oamenii, cei mai mulţi fără mască de protecţie, aşteptau să intre în magazin pentru cumpărături care să le ajungă pentru a supravieţui în perioada cât va fi valabilă starea de urgenţă.

Lipsa informaţiilor despre ce înseamnă „stare de urgenţă”, teama că nu vor mai fi lăsaţi să iasă din case o lungă perioadă, a dus la amplificarea panicii, astfel că mulţi dintre câmpineni au decis să-şi facă provizii. Coada s-a format şi pentru că reprezentanţii supermarketului au impus anumite măsuri de protecţie: de acum cumpărătorii intră la rafturi în grupuri mici, iar următorii aşteaptă la coadă afară.

Măsuri de protecţie şi la Bucureşti

Măsuri de protecţie şi de limitare a răspândirii virusului s-au luat şi la cele mai multe dintre magazinele alimentare din Bucureşti. De exemplu, duminică dimineaţă, la ora 9.00, la magazinul Supeco, din Sectorul 3 al Capitalei, câteva zeci de persoane înfruntau vântul năpraznic aşteptând permisiunea să intre în magazin, la cumpărături.

„Am stat când mai răsfiraţi, când mai înghesuiţi, după cum ne loveau rafalele de vânt. Ştiam că trebuie să păstrăm distanţa unul de altul şi am încercat să respectăm regula. Cei care se aşezau la coadă exclamau invariabil: <<Ia uite, coadă! Ca pe vremea lui Ceauşescu!>>”, povesteşte o bucureşteancă.

Un afiş lipit de geamul supermarketului îi avertiza pe oameni că nu pot intra mai mulţi de 20 odată. Cei aflaţi la coadă au decis însă să fie şi mai atenţi şi să intre doi câte doi.

„Dincolo de glugile trase peste cap şi fularele puse peste gură, ne uitam cu invidie la coşurile care ies pline-ochi din magazin. La un moment dat, în faţă, a tras o dubiţă albă şi doi bărbaţi au început să încarce marfa abia cumpărată: baxuri întregi cu apă minerală, bere, hârtie igienică, prosoape de bucătărie. Cumpărăturile au fost stivuite cu grijă, după care coşul a fost returnat şi dat cu spray de cineva de la pază care a primit noi atribuţii: să dezinfecteze atât coşurile, cât şi mâinile cumpărătorilor, la intrarea şi la ieşirea din magazin. Încet-încet, am ajuns la uşile batante. Nu aveam coş de cumpărături. Doar un cărucior pentru piaţă, dar nu am scăpat. Paznicul a pulverizat lichidul salvator pe mânerul căruciorului şi în palmele mele. E firesc, doar va fi stare de urgenţă. Când am intrat în magazin însă am observat că dispăruseră cartofii, ceapă nu mai era şi niciun bob de fasole. Pe rafturile cu orez spânzurau câteva pungi din care conţinutul se scurgea încet. Pâine era din belşug, dar drojdia s-a evaporat”, mai povesteşte femeia care a prins şi cozile de la alimentarele ceauşiste. (Dana Şerb)

Alcoolul sanitar combate coronavirusul, dar numai asociat cu spălarea  mâinilor

Pe fondul epidemiei de coronavirus, Sandra Alexiu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, susţine că spirtul sanitar, indiferent de denumirea sa comercială, poate fi utilizat pentru dezinfectarea mâinilor, dar numai asociat în mod obligatoriu cu o temeinică spălare a mânilor.

„Alcoolul sanitar este în Registrul Naţional al Biocidelor şi se poate utiliza cu succes la dezinfectare, dar numai după ce ne spălăm temeinic pe mâini cu săpun, timp de cel puţin 20 de secunde. Igienizarea este pasul unu, iar dezinfectarea este faza a doua. Aceleşi efect îl au şi gelurile sau şerveţelele umede dezinfectante, dar, la fel, numai după o temeinică spălare pe mâini. Respectivul Registru Naţional, care conţine lista substanţelor biocide avizate oficial, poate fi consultat pe pagina de internet a Ministerului Sănătaţii”, a explicat Sandra Alexiu.

Registrul Naţional al Biocidelor (RNB) este revizuit periodic de responsabilii Ministerului Sănătăţii, iar ultima formă a acestuia datează din luna ianuarie a acestui an, când infecţia cu noul coronavirus era într-o puternică ascensiune în China. RNB contine acum 253 de substanţe biocide omologate de autorităţile în domeniu, iar primele 16 poziţii sunt ocupate de tot atâtea feluri de alcool sanitar sub diverse denumiri comerciale. De altfel, 110 produse biocide omologate cuprinse în Registru au ca substanţă activă etanolul, adică alcoolul etilic.

Clorul poate arde pielea

Precizările Sandrei Alexiu vin după ce medicul Adrian Streinu-Cercel a declarat, referindu-se la cei mai eficienţi dezinfectanţi pentru protejarea de COVID-19, că spirtul medicinal nu este bun, precizând că trebuie utilizate substanţe biocide. „Alcoolul sanitar nu este bun, nu foloseşte la nimic. Spirtul medicinal nu e bun. Substanţele care sunt pe bază de alcool, dar sunt speciale, care să fie biocide. Spirtul nu este biocid. Sunt bune şi substanţele pe bază de clor, dar nu clorhexidina pentru că s-a demostrat că nu este activă pe coronavirus”, a spus medicul recent. „Cele din bucătărie care au clor sunt foarte bune, numai că alea şi ard. Atunci, trebuie avută foarte mare grijă, pentru că structura pielii mâinii este foarte importantă pentru viaţa de zi cu zi”, a adăugat Streinu-Cercel. (Valentin Bolocan)

România va livra medicamente către Republica Moldova

Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Sănătăţii au anunţat ieri că autorităţile române vor da curs solicitării adresate pe canale diplomatice de către Republica Moldova privind autorizarea livrării unor medicamente care pot fi achiziţionate din România pentru asigurarea cu necesarul medicamentos a instituţiilor medico-sanitare publice din Republica Moldova. Asta în contextul sistării exportului de medicamente din România după instituirea codului roşu de risc de infecţie cu noul coronavirus.

„România a fost şi este mereu alături de cetăţenii Republicii Moldova, acordând ajutor de fiecare dată, la nevoie, în spiritul relaţiei speciale bazată pe comunitatea de limbă, istorie şi cultură, şi fundamentată pe cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova", precizează MAE.

Joi seară, Victor Costache a emis ordinul privind interzicerea exportului paralel de medicamente şi consumabile medicale pentru o perioadă de şase luni. El adăuga că imediat după aceea au fost oprite la graniţa României nenumărate TIR-uri, zeci de tone de medicamente, echipamente, consumabile şi materiale sanitare, care ar fi fost scoase din ţară prin export paralel.