Cum explică CCR secretizarea averii membrilor de familie ai demnitarilor. Expert: „A dat liber îmbogățirii ilicite”
0CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând două articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților și copiilor, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că două articole din Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale.
Decizia adoptată în ceea ce privește ascunderea averilor soților și copiilor a fost luată în unanimitate de CCR, în timp ce decizia legată de interzicerea publicării acestor declarații a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Art. 3 alin. (2) a fost declarat constituțional doar dacă nu obligă declararea veniturilor soțului/soției și copiilor majori aflați în întreținere.
CCR a explicat că răspunderea penală nu poate fi extinsă asupra unor informații pe care declarantul nu le cunoaște direct.
Art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6) au fost declarate neconstituționale. Acestea vizau publicarea online a declarațiilor de avere și interese pe site-ul instituției angajatoare și al Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Curtea a argumentat că, deși transparența este un scop legitim, publicarea online a acestor date încalcă dreptul la viață privată. Depunerea lor la ANI este considerată suficientă.
Redăm mai jos motivarea deciziei:
”În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere.
În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”, potrivit unui comunicat CCR.
Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.
Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.
Reacții după decizia CCR: A dat liber îmbogățirii ilicite
Experții au criticat dur decizia CCR luată joi, în mod neașteptat.
”CCR a distrus declarațiile de avere și de interese - singurul instrument de control civic împotriva corupției și a dat liber îmbogățirii netransparente și ilicite. Decizia CCR reprezintă un regres în materia statului de drept și integrității publice și o desconsiderare a angajamentelor internaționale ale României. Decizia va avea un impact profund defavorabil României în relație cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unde aspirăm să devenim membri. Decizia întoarce România în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi anticorupție. Decizia vine într-un context extrem de defavorabil democrației din România, care a anulat alegerile în 2024, și transmite un semnal extrem de prost cetățenilor care au ales un stat de drept și democrația”, spune Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă,
La rândul său, Septimius Pârvu, reprezentant Expert Forum, a subliniat, într-o postare pe Facebook, că CCR „a distrus peste 10 ani de transparență în România”. „Practic, CCR, în înțelepciunea sa a decis să omoare un instrument care a ajutat mult lupta anticorupție din ultimii ani. Și, care, apropo a fost una din condițiile aderării la UE”, a subliniat reprezentantul Expert Forum, think-thank specializat în integritate, anticoupție și procese electorale, printre altele”.
O opinie interesantă a venit și de la primarul Sectorului 6.
”Dincolo de faptul că decizia CCR de astăzi nu este în spiritul vremurilor, dar nu despre asta este vorba, principii de drept trebuie să îi stea la bază, eu mă întreb cum ani de zile legea privind declarațiile de avere a fost constituțională și acum nu mai este. Of”, a scris pe Facebook și primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu.
Deputat PNL: O palmă dată întregului proces de eliminare a corupţiei
”De 17 ani depun declaraţii de avere şi interese! De 17 ani, în mod transparent, mi-am declarat anual veniturile mele şi ale familiei. Niciodată nu mi-a trecut prin cap că asta ar fi o problemă”, transmite deputatul PNL de Vrancea Dragoş Ciobotaru.
”Când ocupi o funcţie publică, o funcţie aleasă sau o funcţie de demnitate publică numită, îţi asumi această calitate si trebuie să fii transparent 100%, fără să te deranjeze acest lucru, nu ai nici un motiv. Decizia de astăzi a Curţi Constituţionale a României este o palmă dată întregului proces de eliminare a corupţiei şi o încurajare a vechilor obiceiuri de a ascunde averea sau diversele beneficii personale nejustificate, pe numele soţiei sau a copiilor”, a adăugat deputatul.
Procesul de la Tribunalul București, care a determinat decizia CCR
Excepția admisă de către judecătorii CCR a pornit de la un proces aflat pe rol la Tribunalul București. A fost contestată Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice: art. 3 alin. (2), care impune includerea veniturilor și bunurilor soțului/soției în declarația de avere, și art. 12 alin. (6), care reglementează publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor publice.
Excepția a fost ridicată în dosarul nr. 45/301/2018, aflat pe rolul Tribunalului București, de către Dumitrița Laura Chițan, funcționar public sancționat contravențional de Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru presupuse nereguli în completarea declarației de avere.
În fața instanței, Chițan a susținut că obligația de a include în declarație veniturile soțului și ale copiilor încalcă dreptul la viață privată garantat de art. 26 din Constituția României, potrivit căruia "autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată". Ea a invocat faptul că o declarație pe proprie răspundere este un act personal, iar membrii familiei ar trebui să fie liberi să decidă dacă își divulgă sau nu veniturile.
Se încarcă comentariile...
