Cum a motivat Instanța Supremă decizia de revizuire a sentinței în dosarul ICA

Instanța Supremă a motivat decizia de revizuire a sentinței în dosarul ICA, stabilind că fosta judecătoare a Curții de Apel București Bogdan Camelia a săvârșit un abuz în serviciu atunci când a dat sentința de condamnare în dosar.

FOTO Arhivă

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis plângerile formulate de petenții Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA, Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA, Pantiș Sorin, Sandu Jean Cătălin și Săvulescu Vlad Nicolae împotriva ordonanței de clasare nr. 125/P/16 august 2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, menținută prin ordonanța nr. 300/II/2/2023 a procurorului - șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care le desființează în sensul că:

„Schimbă temeiul de drept al clasării dispuse pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 C.pen., cu referire la intimata Bogdan Camelia, din art. 16 alin. (1) lit. a) și respectiv, art. 16 alin. (1) lit. b) C.proc.pen., în art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen., respectiv, a intervenit prescripția răspunderii penale. Menține celelalte dispoziții ale ordonanței de clasare”.

Înalta Curte a prezentat, în motivare, câteva argumente pentru care situaţia judecătoarei Camelia Bogdan este diferită de cea a colegului de complet (împotriva căruia nu s-a formulat plângere la instanţă, iar la organul de urmărire penală, doar cu privire a infracţiunea de represiune nedreaptă), argumente pe care le redăm integral în cele ce urmează:

Principiul responsabilității personale a judecătorului. Independența judecătorului implică, în mod necesar, și răspunderea individuală pentru conduita sa. Situațiile de incompatibilitate, conflict de interese sau depășire a competențelor nu pot fi împărțite între membrii completului, ci se impută exclusiv celui care le-a generat.

Cazul judecătorului Camelia Bogdan este unul de abatere individuală. Ea singură s-a plasat în stare de incompatibilitate și conflict de interese, prin legătura contractuală cu una dintre părțile dosarului. Ea a depășit limitele legii redactând motivări de care colegul de complet s-a delimitat în scris. Tot ea a ales să intervină ulterior în procese civile ale acelorași părți și să își aroge prerogative rezervate instanței de executare. Aceste excese nu pot fi puse în sarcina altcuiva.

Răspunderea nu se împarte, nu se diluează și nu se transferă: fiecare judecător răspunde pentru propriile acte și fapte. În acest caz, culpa este personală și exclusivă. Prin urmare, răspunderea nu putea fi extinsă colegului de complet, în condițiile în care acesta s-a delimitat explicit de excesele constatate.

Față de aceste considerente, în baza art. 341 alin. (6) lit. c) C.proc. pen. va admite plângerile formulate de petenți, va desființa ordonanța de clasare nr. 125/P/16 august 2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică și ordonanța nr. 300/II/2/2023 a procurorului - șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că, va schimba temeiul clasării pentru infracțiunea de abuz în serviciu imputată intimatei Bogdan Camelia, din art. 16 alin. (1) lit.a) (fapta nu există) și b) (fapta nu este prevăzută de legea penală), în art. 16 alin. (1) lit.f) C.proc.pen., respectiv, a intervenit prescripția răspunderii penale.

În privința lui Dan Voiculescu s-a dispus încetarea procesului penal

Față de inculpatul Dan Voiculescu, pentru infracțiunea în considerarea căreia a fost obligat în solidar cu ceilalți inculpați la plata prejudiciului, aceea de folosirea de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (...) s-a dispus încetarea procesului penal, constatând împlinit termenul de prescripţie specială.

Cu toate acestea, în cauză, s-a admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi au fost obligați în solidar toți inculpații la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 euro.

„Prin urmare, soluționarea acțiunii civile în raport cu Dan Voiculescu a fost cu evidență nelegală, contrară dispozițiilor procesual penale în caz de încetare a procesului penal pentru prescripție. Acțiunea civilă ar fi trebuit să fie soluționată de către o instanță civilă, potrivit regulilor aplicabile acelei materii şi evident de către un alt complet de judecată”, se arată în motivare.

Decizia Curții de Apel de suspendare a recuperării prejudiciului 

Amintim că anul trecut, Curtea de Apel București a validat, printr-o hotărâre definitivă, suspendarea recuperării prejudiciului în dosarul ICA al lui Dan Voiculescu, confirmând astfel decizia anterioară a Tribunalului București.

Decizia de suspendare a fost luată în contextul în care judecătorul Sterică Toma a admis în februarie 2024 cererea de revizuire a verdictului final de condamnare.

Până în prezent, statul a recuperat doar 18 milioane de euro din totalul prejudiciului de 60 de milioane de euro, plus alte 20 de milioane de euro din produsul infracțiunii, din dosarul în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani.

Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani în 2014, a fost eliberat după 3 ani. Deși ANAF a confiscat sume importante și a menținut măsura de confiscare a unui cont din Cipru, recuperarea integrală a prejudiciului continuă să reprezinte o provocare.

În 2014 instanța a dispus confiscarea mai multor imobile, inclusiv sediile posturilor de televiziune și ale grupului Grivco.