Corina Corbu la CCR: Curtea Supremă nu a alterat dispoziţiile legale cu privire la compunerea completelor de judecată
0Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a afirmat, miercuri, în plenul Curţii Constituţionale a României, că Instanţa supremă nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile legale cu privire la compunerea completurilor de judecată în materie penală.
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află pentru a treia oară în ultimele 14 luni în faţa Curţii Constituţionale în calitate de parte într-un conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul României. De data aceasta i se impută Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie faptul că şi-a arogat atribuţia de legiferare în materia legii organice în ceea ce priveşte modul de compunere a completurilor de trei judecători în materie penală. (...) Nu voi relua în faţa dumneavoastră argumentele pe care le-am expus în punctul de vedere transmis şi în raport de care eu am convingerea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin cele două dispoziţii, nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile Legii 304. Nu a făcut nimic altceva decât a rămas în limitele unei operaţiuni clasice de organizare a executării Legii 304", a afirmat Corina Corbu.
CCR ia în discuţie, miercuri, cererea preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu, de soluţionare a unui conflict juridic între Parlament şi ÎCCJ în privinţa constituirii completurilor de judecată. La şedinţa Plenului CCR nu participă niciun reprezentant al Senatului României.
Comisia pentru constituţionalitate din Senat îl contrazice pe Meleşcanu: Nu există un conflict juridic între Înalta Curte şi Parlament
Comisia pentru constituţionalitate din Senat a transmis luni, 9 decembrie, că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, modul de desemnare a judecătorilor în completurile de trei putând fi stabilit şi prin acte administrative normative.
"Membrii Comisiei pentru constituţionalitate din Senat au analizat cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi ICCJ, cerere formulată de preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită Biroului permanent al Senatului proiectul punctului de vedere.
Apreciem că nu există un conflict juridic de natură constituţională între ICCJ, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, modul de desemnare a judecătorilor în completurile de trei putând fi stabilit şi prin acte administrative normative", precizează reprezentanţii comisiei.
Al treilea atac la adresa Curţii Supreme
Sesizarea formulată de către preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, dar şi de către Avocatul Poporului este al treilea atac la modul de formare a completelor de judecată de la Curtea Supremă. La începutul lunii noiembrie cele două instituţii au sesizat CCR cu privire la modul în care sunt constituite completele la Curtea Supremă, solicitând declararea ca neconstituţională a mai multor articole din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, articole ce stabilesc rolul Colegiului de conducere a ÎCCJ în stabilirea şi formarea completelor de judecată de la instanţa supremă. Argumentul invocat este că actele acestui Colegiu sunt acte administrative, iar potrivit Constituţiei compunerea completelor trebuie legiferată printr-o lege organică. Avocatul Poporului pleacă chiar de la deciziile CCR privind completele de 5 şi apoi pe cle de 3, unde este acceptat faptul că actele Colegiului ÎCCJ sunt administrative, susţinând că „conţinutul său nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură; or, modul de desemnare a membrilor completelor ţine tocmai de aplicarea normelor procedurale, Colegiul de conducere a ÎCCJ nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din chiar sfera de competenţă primară a puterii judecătoreşti”.