Cine îi poate opri pe populiști să facă jocurile la Bruxelles. Expert: „Ursula von der Leyen vrea alianță cu «fascista» Meloni”

0
0
Publicat:

Partidele radicale de dreapta au câștigat cote importante la europarlamentare, ceea ce ridică unele semne de întrebare privind viitoarea politică a UE. Expert în comportamentul politic și electoral, cercetător la Universitatea Aarhus, Costin Ciobanu explică, pentru „Adevărul”, detaliile luptelor din culise și felul în care partidele mainstream încearcă să blocheze alianța radicalilor.

Ursula von der Leyen si Giorgia Meloni
Ursula von der Leyen si Giorgia Meloni

Ceea ce era de așteptat s-a întâmplat la alegerile europarlamentare din 2024. Partidele considerate radicale de dreapta, eurosceptice și populiste au reușit să obțină rezultate spectaculoase, iar asta s-a întâmplat chiar în țări importante, care dau un număr mare de europarlamentari, Franța și Germania.

La Paris, președintele Emmanuel Macron a luat o decizie care i-a luat pe nepregătite pe analiști. Liderul de la Palatul Elysée a anunţat duminică seară, după înfrângerea catastrofală suferită de partidul său, dizolvarea Adunării Naţionale. Alianţa aflată la guvernare a fost practic spulberată de Rassemblement National, partidul radical de dreapta condus de Marine Le Pen, care a adunat peste 32% din voturile francezilor.

Radicalii au obținut rezultate spectaculoase și în țări ca Germania, Olanda și Austria, ceea ce le va aduce mai multe locuri în Parlamentul European.

În Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut aproximativ 16% din voturi, situându-se în spatele Uniunii Creștin-Democrate și înaintea social-democraților, iar în acest fel devine al doilea partid din țară.

Alianța din Parlamentul European din care fac parte partidele radicale de dreapta, Identitate și Democrație, profită de rezultatele catastrofale ale Verzilor și de cele sub așteptări ale Social-Democraților și Renew și se profilează ca o forță la Bruxelles.

După aceste alegeri, Partidul Popular European rămâne cel mai mare grup în Parlamentul European, obținând 189 de locuri, o creștere semnificativă față de ultimele alegeri. Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților se clasează pe locul al doilea, pierzând patru locuri, iar grupul Renew înregistrează o scădere de unul din cinci locuri. Întrebarea este cum va funcționa această alianță, care e marcată la rândul ei de anumite rivalități și cum și în ce măsură vor încerca radicalii de dreapta populiști să câștige cât mai multă influență și să-și impună măcar în parte agenda.

Expert în comportamentul politic și electoral, cercetător la Universitatea Aarhus (Danemarca) Costin Ciobanu explică, pentru „Adevărul” detaliile luptelor din culise și felul în care partidele mainstream încearcă să blocheze alianța radicalilor.

În opinia sa, partidele radicale de dreapta sunt dezbinate, astfel că le va fi greu să închege o alianță viabilă în Parlamentul European și explică și de ce. Opiniile diferite față de Rusia și felul în care se poziționează față de război îi diferențiază pe liderii acestor partide.

Dezbinați, dar imprevizibili

„Trebuie menționat faptul că aceste diferite partide de foarte multe ori au discursuri extrem de diferite și e foarte greu să reușească împreună să se coalizeze. Am văzut cu toții această dezbatere și această dispută. Excluderea AFD-ului din grupul european Identitate și Democrație, tocmai pentru că, prin acțiunile pe care le au în Germania și prin asocierile cu EST-ul, cu Vladimir Putin, ei nu mai sunt prizabili nici măcar pentru Partidul lui Marine Le Pen”, explică Ciobanu.

 „Cheia” e la Giorgia Meloni

Liantul între aceste partide ar putea fi Giorgia Meloni, premierul Italiei și șefa formațiunii politice „Frații Italiei”. Considerat a fi un partid politic național-conservator și populist de dreapta, „Frații Italiei” se află la mare căutare și este curtat chiar și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar din cu totul alte motive. Ursula von der Leyen are nevoie de voturi pentru un nou mandat, iar în același timp vrea să prevină apariția unei alianțe radicale de dreapta. Iar dacă ar reuși să o atragă pe Meloni de partea sa, ar fi practic o dublă lovitură. Astfel, lipsiți de aportul celor de la „Frații Italiei”, cei din grupul dreptei radicale nu ar mai avea aceeași putere de negociere.

„A existat această încercare a președintelui Comisiei Europene de a atrage, de exemplu, Partidul lui Meloni, premierului Giorgia Meloni din Italia pentru a consolida această axă de dreapta. Există și o reacție negativă de răspuns din partea social-democraților, cei care, alături de populari, au, practic, reprezentat nucleul guvernării europene din ultimii ani. O să fie dezbatere foarte interesantă care a demarat, dar o să le vedem mult mai deschis de acum încolo”, anticipează expertul.

Pentru ca lucrurile să fie clare, recent liderul SPD, Lars Klingbeil, a avertizat-o pe președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, să nu se bazeze pe voturile partidului premierului italian Giorgia Meloni dacă va fi realesă în noul Parlament European.

„Dacă doamna von der Leyen ajunge să-și caute majoritatea în parlament cu extremiștii de dreapta, atunci nu este de ales pentru noi”, a avertizat-o Klingbeil, într-un interviu Reuters TV.

 Costin Ciobanu amintește că deși în unele cazuri aceste partide devin mai moderate atunci când ajung la putere, așa cum a fost cazul în Italia, nu este foarte clar ce tactică vor adopta la Bruxelles.

„Dincolo de o anumită normalizare a partidelor radicale, trebuie spus că aceste partide pot avea un impact semnificativ asupra politicii europene prin temele pe care le susțin. Partidele populiste de dreapta când au intrat la guvernare în țări membre și aici, de exemplu, ne putem gândi la Austria, ne putem gândi și la influența pe care aceste partide au avut-o în Olanda. Aceste partide duc în prim plan teme precum imigrația, teme de identitate, care într-o anumită măsură sau pentru o anumită categorie de public sunt mai relevante. Deci aceste partide pot seta un anumit tip de agendă și un anumit tip de preocupări pentru Europa”, mai adaugă el.

Și chiar dacă nu vor da tonul la Bruxelles, ei vor putea totuşi să influenţeze direcţia generală a UE, în toate domeniile, de la imigraţie la politici climatice. Iar dacă în anumite privințe ar putea veni chiar cu anumite soluții într-o lume a birocraților cu puține idei și fixe, cum e cea de la Bruxelles, există temerea că radicalii vor încerca să impună și idei străine de valorile europene.

Un Parlament European mai de dreapta

Deși există deja proiecții privind viitoarea structură a Parlamentului European, nu este foarte clar câtă influență vor avea populiștii.

image

„E o dezbatere interesantă care se poartă la acest moment la nivel european. Există tot felul de modele care vor să estimeze câți parlamentari se vor afla în fiecare grup politic, cert este că tendința este de a avea un Parlament European mai la dreapta decât cel ales în 2019”, explică Ciobanu.

Divizați în acest moment, radicalii de dreapta au însă planurile lor. Asta deși fricțiunile și orgoliile liderilor acestor formațiuni politice sunt mari. Spre exemplu, este de notorietate faptul că Marine Le Pen și Giorgia Meloni nu au cele mai bune relații. Cele două politiciene își dispută statutul de „regină” a dreptei radicale, iar partidele lor nu reușesc să colaboreze așa cum și-ar dori unii. 

„Aminteam cazul Giorgei Meloni, practic văzută ca reprezentant a unui partid cu rădăcini fasciste, dar care a avut o abordare extrem de echilibrată și de susținere în ceea ce privește Ucraina, ceea ce până la urmă a dus și la schimbarea atitudinii președintei Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a încercat recent o anumită ofensivă de imagine, de apropiere de Giorga Meloni. Vedem însă că în paralel Meloni este curtată de Marine Le Pen și prin intermedierea lui Victor Orban pentru a forma un pol radical de dreapta mult mai puternic”, încheie Costin Ciobanu.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite