Ceremonii în Capitală cu prilejul Unirii Principatelor Române. Preşedintele Iohannis se află la Iaşi

Toate garnizoanele din ţară vor organiza ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori, concerte ale fanfarelor militare şi expoziţii cu ocazia împlinirii a 156 de ani de la Unirea Principatelor Române. Şeful statului şi premierul României se află la Iaşi.

„Ziua Unirii Principatelor Române, moment simbolic din istoria României, ne readuce aminte cât de importante sunt solidaritatea şi unitatea unui popor. În 1859, la Iaşi, o generaţie de oameni politici vizionari realiza un pas important către unirea tuturor privinciilor româneşti. Istoria ţării se îndrepta către modernitate şi către valorile europene”, le-a transmis Klaus Iohannis românilor, într-un mesaj video publicat pe pagina personală de Facebook.

„156 de ani mai târziu, România este ţară a Uniunii Europene cu drepturi depline, iar românii călătoresc şi muncesc pretutindeni. Cu încredere în prezent să fim oriunde ne-am afla o naţiune a unirii şi un popor al unităţii în numele singurului proiect care ne dă identitate şi se numeşte România”, a mai spus şeful statului.

Coroane de flori, depuse la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Dacă preşedintele României se află la Iaşi pentru a sărbători Unirea Principatelor Române, în Bucureşti, începând cu ora 9.00, au început festivităţile organizate de Ministerul Apărării Naţionale (MApN), la statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei.

La eveniment au luat parte reprezentanţi ai Preşedinţiei, Guvernului, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Prefecturii Bucureşti, şeful SMG, general-locotenent Nicolae Ciucă, militari activi şi în rezervă, precum şi veterani de război, care au depus coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Au mai fost depuse coroane din partea ministrului de Interne, Gabriel Oprea, a Asociaţie Naţionale a Veteranilor de Război şi a Comitetului Român pentru Cinstirea Eroilor, Ministerului Afacerilor Externe, SIE, STS, Primăriei Municipiului Bucureşti, asociaţiilor de veterani, cadre în rezervă şi în retragere din MAI, Uniunii Elene din România.

Mesajele personalităţilor de Ziua Unirii Principatelor

Bogdan Aurescu spune că Unirea Principatelor este un moment de referinţă care trebuie să reamintească şi astăzi de valorile fundamentale ale devenirii României, inclusiv din perspectiva activităţii diplomatice, politica externă trebuind să fie una de consens naţional.

În mesajul transmis cu ocazia împlinirii a 156 de ani de la Unirea Principatelor Române, ministrul de Externe arată că „momentul istoric de la 1859 reprezintă un eveniment care evocă solidaritatea românilor - un efort al mai multor generaţii care au urmărit şi acţionat eficient pentru îndeplinirea idealului naţional”. „Totodată, reprezintă începutul instituţional al modernizării României şi a instituţiilor sale. Reforma statului a contribuit în mod natural la modernizarea societăţii în ansamblul său, pe parcursul deceniilor următoare”, menţionează el.

Bogdan Aurescu subliniază că Unirea Principatelor a însemnat şi un succes al politicii externe româneşti, „întrucât diplomaţia română a ştiut să urmărească cu consecvenţă realizarea idealului naţional şi coagularea forţelor internaţionale favorabile acestui obiectiv”.

Şi ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, a publicat pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook un mesaj cu ocazia Zilei Unirii, marcată anual pe 24 ianuarie, considerând că cea „care a pătruns cel mai profund în ţesutul social” a fost cultura, care „a pregătit şi a însoţit unirea”.

„Ceea ce mi-ar plăcea să nu uităm, de 24 Ianuarie, este că România modernă a început la Iaşi, în Moldova. Aici s-a luat decizia dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, aici s-a aflat «nucleul dur» al unioniştilor, aici a fost gândită procedura prin care Europa - care nu dorea decât o unire formală a principatelor - să fie pusă în faţa faptului împlinit. Iaşii s-au sacrificat pentru triumful Unirii. Tocmai de aceea se cuvine să reafirmăm statutul simbolic de capitală culturală al Iaşilor, atât de frumos formulat de Călinescu, care descria vechea capitală a Moldovei drept «această Florenţă a noastră»”, a scris Ionuţ Vulpescu pe Facebook.

Ziua Unirii, marcată la Catedrala Patriarhală şi în şcoli

Ziua Unirii va fi sărbătorită sâmbătă şi la Catedrala Patriarhală, în unităţi de învăţământ şi de cultură din Capitală.

„Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române vor fi pomeniţi, sâmbătă, la Sfânta Liturghie, oficiată în Catedrala Patriarhală. După Sfânta Liturghie, de la ora 10,30, va fi oficiat un Te Deum în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român la împlinirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie importantă”, se arată într-un comunicat al Bisericii Ortodoxe Române.

Evenimente prin care este marcată Ziua Unirii vor avea lor şi în şcoli şi licee, prin activităţi cultural-artistice. Spre exemplu, peste 350 de copii preşcolari din peste 25 de grădiniţe de stat şi particulare din Capitală vor dansa sâmbătă, de Ziua Unirii, în cadrul celei de-a X-a ediţii a concursului „Dansul Steluţelor”, organizat de Şcoala Primară Spectrum şi International School of Bucharest (ISB).

Printre unităţile de învăţământ care vor desfăşura concursuri, spectacole de teatru, dar şi alte evenimente artistice se numără, potrivit Agerpres, Colegiul Economic „Constantin Kiriţescu”, Liceul Teoretic „Benjamin Franklin", Liceul „Marin Preda”, Şcoala 311, Şcoala Gimnazială „Regele Mihai”.

Tricolor lat de 5 metri peste Dâmboviţa

De asemenea, sâmbătă, începând cu ora 14.00 se va organiza un flash-mob inedit pentru a marca 156 de ani de la Unirea Principatelor Române. Aproximativ 100 de militanţi unionişti se vor aduna la ora 14:00 la Podul de la Piaţa Naţiunilor Unite, unde vor întinde un tricolor lat de 5 metri peste Dâmboviţa.

Cu această ocazie, sute de buchete de flori vor fi aruncate în Dâmboviţa, reconstituind astfel evenimentele de la începutul anilor 90, petrecute pe malurile Prutului. Rămas în conştiinţa naţionlă sub denumirea de “Podul de Flori”, momentul reprezintă prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, când frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Organizatorii flash-mobului de sâmbătă vor afişa şi bannere cu mesaje prin care vor cere reunirea celor două state româneşti.

Pe 24 ianuarie, România sărbătoreşte Unirea din 1859 a Moldovei şi Ţării Româneşti sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, primul pas către Marea Unire din 1918 a tuturor provinciilor istorice româneşti.