Cel mai mare sit arheologic sarmatic, descoperit întâmplător, lângă Timişoara. Cimitirul animalelor şi locuinţe vechi de 3.500 de ani
0Arheologii lucrează pe cel mai mare sit sarmatic de la noi, care a fost descoperit întâmplător, în timpul săpăturilor pentru modernizarea magistralei CFR, în apropiere de oraşul Timişoara.
Arheologi ai Muzeului Naţional de Istorie sunt în teren şi sapă, de câteva zile, în paralel cu muncitorii de la calea ferată, reuşind să delimiteze nu mai puţin de 21 de situri. Cel mai mare dintre ele are o întindere de 3 kilometri şi se afla pe traseul magistralei CFR, tronsonul 4 Timişoara (Ronat Triaj) – Arad.
Au fost scoase la lumină un cimitir sarmatic, structuri de locuinţe vechi de peste 3.500 de ani şi un cimitir comun uriaş de animale, la aproximativ 30 de kilometri de Timişoara.
„Specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie au descoperit 21 de situri, ce oferă o privire fascinantă asupra istoriei de-a lungul mileniilor. Printre acestea, 8 situri sunt aproape complet cercetate, dezvăluind obiecte care acoperă mai multe epoci istorice.
Situl 10 de pe Lotul 4 Ronat Triaj – Arad este cel mai mare sit arheologic descoperit în România datorită lucrărilor de infrastructură, având o întindere de 3 kilometri.
Situl 10, cercetat de Muzeul Naţional de Istorie, a adus la suprafaţă relicve extraordinare. Cea mai veche descoperire de aici datează din Epoca Bronzului, cu o vechime de peste 3.500 de ani. Au fost găsite structuri de locuinţe din lut, care ne arată stilul de viaţă al vechilor comunităţi. Un alt lucru descoperit este un cimitir sarmatic (popor nomad care a trăit în această zonă în urmă cu aproximativ 1.900 de ani). Descoperirile continuă şi cu ultima epoca documentată, ce datează din perioada medievală (secolul al XV-lea)”, au transmis reprezentanţii CFR Infrastructură Timişoara.
Dat fiind faptul că istoricii descriu sarmaţii ca o populație de călăreți războinici de temut, adesea aliaţi ai dacilor împotriva românilor, nu este de mirare că săpăturile arheologice au scos la iveală un adevărat cimitir comun al animalelor, în care predomină scheletele de cai.
„Situl 11 a scos la lumină o serie de descoperiri interesante, incluzând schelete de animale cu precădere cai şi bovine, datând de aproximativ 100 de ani. Analizele preliminare sugerează că în acest sit ar fi un mormânt, cu gropi comune, utilizat pentru îngroparea animalelor”, potrivit aceleiaşi surse.
Tronsonul Timişoara – Arad a fost dat în exploatare în 1871 şi electrificat în 1975 şi face parte din magistrala CFR Caransebeş - Lugoj - Timişoara - Arad, la care s-a început modernizarea cu bani atraşi din PNRR. Lucrările urmează să fie gata la finele anului 2026.