Cei şapte ani de acasă vor fi predaţi din acest an şi în şcoala primară
0Bunele maniere, o gândire critică şi responsabilitatea cheltuirii banilor sunt competenţele pe care Ministerul Educaţiei vrea să le dezvolte copiilor încă din şcoala primară, prin noile cursuri opţionale aprobate.
Bunele maniere, cei şapte ani de acasă şi conduita corectă la şcoală şi în lume vor fi studiate la opţionalul „Educaţie pentru societate”, predat la clasele pregătitoare, clasa I şi a II-a, în timp ce la „Educaţie financiară” elevii de clasa a III-a şi a IV-a vor învăţa valoarea banului, importanţa economisirii de valută, cum se foloseşte un card şi cum funcţionează sistemul bancar.
Tot la clasele a III-a şi a IV-a se poate studia şi „Filosofia pentru copii” unde elevii învaţă să pună întrebări, să dezbată şi să gândească critic. Cele trei discipline, aprobate recent prin ordinul ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, fac acum parte din materiile opţionale care pot fi studiate în şcoli, în funcţie de alegerea profesorilor, a elevilor şi a părinţilor.
„Educaţia financiară“ însă este singurul dintre cele trei opţionale care va avea şi un manual gratuit elaborat şi distribuit de Banca Naţională a României (BNR), motiv pentru care ar putea fi şi disciplina cea mai populară.
Reguli de conduită din prima clasă
„Opţionalele acestea sunt menite să dezvolte nişte competenţe, spre exemplu, la clasa I elevii învaţă respectarea unei norme de conduită în clasă. La «Educaţia pentru societate» ei învaţă cum să se integreze în comunitatea şcolară, în societate, discută la clasă cu profesorii care sunt regulile de conduită şi ce urmări ar avea respectarea sau nerespectarea lor“, a explicat pentru „Adevărul“ expertul în educaţie Angela Teşileanu de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), care elaborează programe şcolare pentru învăţământul preuniversitar, atât pentru materiile obligatorii, cât şi pentru opţionale.
De altfel. Teşileanu a participat la elaborarea programei pentru opţionalul „Educaţie pentru societate“ şi spune că învăţătorii nu trebuie să aibă o pregătire specială pentru a preda aceste materii, fiindcă nu se pune accentul pe conţinut, ci pe dezvoltarea unor competenţe esenţiale în societatea de azi. În programele aprobate există sugestii pentru profesori unde se menţionează că, la vârsta fragedă pe care o au copiii din învăţământul primar, accentul trebuie să se pună pe învăţarea prin joacă, esenţială în procesul de învăţare a unui copil mic.
Astfel, ceea ce vor învăţa elevii la aceste opţionale nu înseamnă economie sau filosofie, ci mai degrabă comportamente şi noţiuni de bază care îi ajută să înţeleagă şi să se adapteze mai uşor mediului social, atât din şcoală, cât şi din afara ei.
Pe de altă parte, Tincuţa Apăteanu, fondatoarea Edusfera şi expert în educaţie, este de părere că, în cazul acestor cursuri opţionale menite să-i transforme pe elevi în cetăţeni responsabili, un rol esenţial îl au tocmai profesorii.
„Avem foarte multe cursuri opţionale minunate, însă ele se predau izolat, în câteva şcoli, acolo unde există dascăli, profesori adevăraţi, care vor să se implice în predarea lor, în crearea acestor competenţe necesare în societate. Unele dintre aceste cursuri, cum e cel de educaţie pentru societate, de drepturile omului ar trebui să fie incluse în rândul materiilor obligatorii şi predate tuturor, pentru a avea un impact la nivel naţional”, explică Apăteanu.
Curs interactiv despre valoarea banului
Elevii vor putea achiziţiona şi manuale la opţionalele „Educaţie pentru societate“ şi „Educaţie financiară“. Editura Aramis are chiar acum la tipar un manual de „Educaţie pentru societate“, elaborat de Nicu Ploscariu, autor de manuale şcolare preuniversitare. „Manualul are exact conţinutul aprobat de Ministerul Educaţiei, îi învaţă pe elevi, prin ilustraţii şi jocuri, norme de comportament cu familia, colegii, îi învaţă formule de adresare, cum să se comporte în vizite, la aniversări, la şcoală, ce înseamnă fair-play. Este vorba de cei şapte ani de acasă“, a explicat Ploscariu. Cartea se va găsi în librării de la începutul anului şcolar şi costă în jur de şapte lei.
„Educaţia financiară“ este un caz mai special, fiind singurul opţional care are un manual ce va fi distribuit gratuit în şcoli, realizat de Banca Naţională (BNR), care suportă costurile de tipar şi de distribuţie. Atât manualul, cât şi programa şcolară au fost realizate de profesori şi experţi de la BNR în frunte cu consilierul de la Direcţia Patrimoniu şi Investiţii a Băncii Naţionale, Ligia Georgescu Goloşoiu.
„Copiii învaţă ce sunt banii, în primul capitol există şi un scurt istoric al banilor, le introducem noţiunile de leu, de euro, dolar, apoi în capitolul al doilea învaţă despre economisirea banilor, că e bine să punem la puşculiţă, dar şi mai bine să punem în bancă. Apoi, în următoarele capitole învaţă despre dobândă, despre cec şi despre cardul bancar. La sfârşit le-am explicat şi sistemul bancar din România, ce este BNR, ce înseamnă tezaur şi totul într-un limbaj simplu, pe înţelesul lor, cu diferite personaje ilustrate care dialoghează între ele“, a explicat Goloşoiu pentru „Adevărul“.
La rândul lor, învăţătorii vor putea să se pregătească pentru predarea acestui opţional cu ajutorul unor materiale didactice special gândite pentru ei. „În acest ghid le explicăm cum să abordeze materia şi avem şi un CD cu toate lecţiile predate, care le serveşte drept exemplu“, a mai explicat Goloşoiu, care spune că este esenţial ca acest curs să fie unul interactiv, pentru că elevii vor reţine mai uşor. 11.500 de exemplare din manualul auxiliar „Educaţie financiară“, care are în jur de 70 de pagini, vor fi distribuite în şcoli anul acesta, dar cartea se va putea găsi şi în librării.
Filosofia pentru copii le trezeşte curiozitatea
La disciplina „Filosofie pentru copii“, elevii vor putea învăţa etapele pe care le implică rezolvarea unei probleme date, cum să-şi susţină ideile argumentat, dar şi cum să respecte punctele de vedere ale celuilalt. Sau, mai simplu spus, opţionalul acesta este menit să le dezvolte gândirea critică.
Programa şcolară a fost stabilită de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) pe baza unui program dezvoltat de profesorul Matthew Lipman, de la Universitatea New Jersey din SUA. „Filosofia pentru copii” urmăreşte încurajarea şi dezvoltarea gândirii şi creativităţii copiilor prin iniţierea şi dezvoltarea de dialoguri pornind de la nedumeririle lor şi din experienţa pe care fiecare copil o trăieşte în familie, la şcoală, în grupul de prieteni şi în activităţile sociale în care este implicat.
„Am dezvoltat această programă în încercarea de a corecta o deficienţă pe care o au elevii încă din clasa a IV-a, când devin pasivi la ore. Ideea programei de la „Filosofie pentru copii“ este să-i stimuleze să pună întrebări în timpul orelor, să le redea dragostea faţă de cunoaştere şi instinctul lor natural de a pune întrebări, de a fi curioşi“, a explicat doctorul Ciprian Fartuşnic de la ISE, expert în educaţie, care este coautorul programei.
De altfel, chiar în programă este explicat motivul pentru care este bine ca elevii de şcoală primară să studieze filosofia la clasă. „Pregătirea pentru o societate democratică nu poate exclude dezvoltarea competenţei de a judeca, a evalua, a alege şi a cântări soluţii. A fi un cetăţean raţional este important, dar a fi şi rezonabil este vital“.